Get this Widget
Cursul BNR
22 Ian 2018
 EURO = 4.6656 RON
 USD = 3.8059 RON
Cursul BNR
19 Ian 2018
 EURO = 4.6614 RON
 USD = 3.7984 RON
Mountain View
Mountain View

Experții Cisco România fac un top 6 tendințe în tehnologie

0

Dorin Pena, directorul general al Cisco România, atrage atenția că 2017 a adus nenumărate inovații în tehnologie, dar și provocări. Anul trecut, atacurile ransomware s-au impus ca fiind cea mai populară armă pentru atacatorii cibernetici. Ele vor reprezenta și în 2018 o amenințare  considerabilă, având în vedere rata anuală de creștere prognozată de Cisco la 350%.

“În acest context, securitatea, un subiect fierbinte de câțiva ani, rămâne în focus atât în România, cât și la nivel global. La aceasta se adaugă rețeaua bazată pe intenție și context, un concept inovator, lansat de Cisco anul trecut, care va schimba radical modul în care sunt administrate rețelele. Nu în ultimul rând vom asista la evoluția mediilor cloud care trebuie conectate într-un mod sigur, dar și a nevoii de conectivitate securizată, de pe orice dispozitiv”, declară Dorin Pena.

Plecând de la evenimentele din 2017, expertul a întocmit un top 6 tendințe tehnologice pentru acest an:

  1. Networking bazat pe intenție

În contextul digitalizării, rețelele au devenit mai importante ca oricând, dar în același timp se și află sub o presiune mai mare ca niciodată. Industria rețelisticii a intrat într-o nouă eră odată cu introducerea rețelelor care funcționează pe bază de intenție. Networking-ul bazat pe intenție este mai mult decât o tehnologie întrucât reunește cele mai recente inovații din domeniu, precum SDN (Software Defined Network), virtualizare, machine learning, model-based APIs și multe inovații din domeniul securității. Rețelele bazate pe intenție abordează multitudinea de dispozitive conectate ca pe o singură entitate în așa fel încât să nu fie necesară configurarea manuală a dispozitivelor individuale. Operatorii de rețea nu mai trebuie să dea comenzi specifice, ci indică o intenție pe care rețeaua o traduce în setări specifice. În același timp, rețeaua furnizează date în timp real pe care le folosește pentru a se optimiza. Este, astfel, un sistem intuitiv care anticipează acțiunile, detectează și rezolvă anomaliile, anulează amenințările în timpul derulării și continuă să se dezvolte și să învețe.

  1. Digitalizarea este imposibilă fără securitate

Atacurile ransomware au ținut capul de afiș în 2017 și rămân, în continuare, o provocare majoră. Incidentele cibernetice, cum ar fi WannaCry și Nyetya, au arătat cât de repede se răspândesc și cât de mare este impactul unor atacuri care seamănă cu ransomware tradițional, dar care sunt mult mai distructive. Aceste atacuri anticipează ceea ce Cisco numește „atacuri destruction of service”, care pot fi mult mai dăunătoare și care pun afacerile în imposibilitatea de a-și reveni. În 2018 construirea unui atac de tip ransomware va fi mult mai ușor de realizat, mai ales în contextul creșterii Ransomware-as-a-Service, care le permite atacatorilor să lanseze atacuri indiferent de nivelul de competențe pe care îl au. În același timp, atacurile tradiționale de tip spam, spyware, adware și DDoS (Distributed Denial of Service) sunt din ce în ce mai prezente. Totuși, organizațiile sunt puse în fața unei amenințări chiar mai mari, care nu este însă raportată la adevărații parametri. Atacurile de tip „business email compromise” (BEC), atacuri de inginerie socială prin care un email este creat astfel încât să înșele organizațiile să transfere bani hackerilor, devin din ce în ce mai profitabile.

În acest context, automatizarea, inteligența artificială și machine learning vor fi folosite tot mai mult pentru a proteja organizațiile. Timpul redus de detectare este critic pentru a limita spațiul operațional pentru hackeri și pentru a minimiza pagubele cauzate. Și, pentru prima dată, rețeaua poate identifica și diminua efectul malware în traficul criptat, menținând în acealși timp caracterul privat.

  1. Fă cunoștință cu noul coleg: asistentul virtual

În următorii 10 ani, tehnologiile de inteligență artificială și machine learning vor schimba modul în care se desfășoară întâlnirile de business. În 2018, asistenții virtuali vor gestiona întâlnirile prin boți care înțeleg limba nativă și contextul. Vor putea înțelege și executa instrucțiuni simple cum ar fi o comandă de genul: „Trimite-i prezentarea lui George!”. Până în 2020, asistenții virtuali vor fi capabili să sumarizeze cele mai importante subiecte discutate într-o întâlnire, iar până în 2022 nu ar trebui să ne mire dacă asistentul virtual va fi capabil să selecteze echipele de lucru pentru proiecte, bazându-se pe obiectivele companiei și pe analiza skill-urilor membrilor echipei.

  1. O lume multi-cloud

Despre cloud-ul public se vorbește deja de aproape un deceniu. În tot acest timp, conceptul a cunoscut o evoluție rapidă, de la scepticipsm prin experimentare, la o dezbatere amplă referitoare la cloud-ul public versus cloud-ul privat și care dintre cele două opțiuni este mai bună. În urma dezbaterii, a devenit evident că marea majoritate a organizațiilor vor folosi cloud-ul. Conform estimărilor Cisco, per total, până în 2021, 95% din traficul global din centrele de date va proveni din servicii cloud. Un alt lucru care a devenit evident este că vom folosi atât cloud privat, cât și public.

Deși pare simplu, totuși, gestionarea unui mediu cloud hibrid poate fi costisitor și complex. Există diferențe semnificative între cloud-ul public și cel privat și este greu să creezi aplicații care pot jongla cu ușurință între aceste medii, lăsând deoparte experiența solidă pe care o asigură dezvoltatorilor. De exemplu, dezvoltatorii vor să poată scrie aplicații pentru cloud-ul public, pentru ca apoi să le implementeze în cloud-ul privat. Deși e cunoscut faptul că dezvoltatorii au nevoie de capabilități specifice cloudului hibrid, echipele de ingineri din industrie trebuie să colaboreze pentru a dezvolta soluții noi.

  1. Lucruri autonome și conectate în proiecte IoT

Aproape că nu trece nicio zi fără știri și dezbateri referitoare la vehiculele autonome. Daca vor fi cu adevărat mai puține accidente pe șosele, sau mai multe, cum vor reacționa mașinile autonome atunci când șoferii mașinilor clasice vor face manevre neașteptate? În același timp, există un potențial foarte mare pentru vehiculele autonome și, de fapt, și pentru alte dispozitive autonome conectate, cum ar fi dronele sau roboții din mediul industrial și proiecte IoT, în special când sunt combinate cu AI și fog computing. Roboții autonomi care au capabilități de auto-învățare și auto-mentenanță vor fi folosiți în mai multe industrii, de la cea minieră, la managementul deșeurilor. În curând, vor deveni colegii noștri.

Poate că vehiculele autonome nu vor fi încă peste tot, dar ar putea apărea mai întâi în aeroporturi sau centre logistice. Dronele au fost super-promovate pentru potențialul comercial sau au fost respinse și incluse în categoria de jucării high-tech. Dar Internet of Things le-a ajutat să devină valoroase din punctul de vedere al business-ului. Dronele autonome cu inteligență artificială pot alege automat cea mai eficientă rută de zbor, pe care o pot modifica pentru a evita condiții meteo nefavorabile, copaci, rețele de electricitate sau alte obstacole. Companiile de topografie și  cartografie pot folosi dronele pentru a obține informații, de la distanță, despre porțiuni de teren accidentat. Rolul dronelor evoluează rapid, de la inspectarea conductelor sau a turnurilor de telefonie mobilă, la managementul inventarului dintr-un depozit. 

  1. Cloud-Fog continuum

Fog — așa cum sugerează termenul — aduce cloud-ul mai aproape de pământ. În combinație cu IoT, 5G și inteligența artificială embedded, le permite lucrurilor, aplicațiilor și dispozitivelor să se conecteze repede și să proceseze un volum imens de date, mai repede. În cazul modelului tradițional, analiza datelor are loc în cloud. Astăzi, fog computing extinde capabilitățile de cloud, până la limita rețelei, acolo unde sunt generate datele. Pentru a economisi lățimea de bandă și pentru a asigura procesarea datelor în timp real, nodurile de fog pot sorta un volum mare de date și trimite doar excepțiile spre cloud pentru a continua analiza. În cazurile în care latența este o problemă, nodurile de fog pot genera alerte în timp real provocând acțiune imediată.

Autor: Mihai Colț
Foto: Pixabay.com

 

 

 

Facebook Comments

Share.

Leave A Reply