Get this Widget
Cursul BNR
22 Ian 2018
 EURO = 4.6656 RON
 USD = 3.8059 RON
Cursul BNR
19 Ian 2018
 EURO = 4.6614 RON
 USD = 3.7984 RON
Mountain View
Mountain View

NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR la MȚR

0

La Muzeul Național al Țăranului Român, de Noaptea Europeană a Muzeelor, sâmbătă, 19 mai 2018, vă așteptăm să vizitați expoziția temporară AȘA VĂZUT-A ZAHARIA, să ascultați povești etnologice rostite de Șerban Anghelescu, să vedeți multe filme documentare și să vă bucurați de muzica interpretată de Taraful lui Șandorică din Soporu de Câmpie. Intrarea este liberă.

Anul acesta expoziția permanentă va fi închisă deoarece clădirea monument istoric din Șoseaua Kiseleff se află încă în șantier.

PROGRAM:

Regimul nocturn în viața țărănească | povești etnologice cu Șerban Anghelescu

Clubul Țăranului | între orele 18.00 – 19.00

Etnologul Șerban Anghelescu va vorbi publicului despre semnificațiile nopții în religie și literatură, despre nopțile țărănești de la sărbătorile importante și despre intrarea în noapte în baladele Miorița și Meșterul Manole.

AȘA VĂZUT-A ZAHARIA. Improvizații într-o lume captivă | expoziție de fotografie

Sala Foaier | între orele 18.00 – 00.00

Recent descoperită în podul unei case abandonate, la 200 km de Chișinău, arhiva fotografică a lui Zaharia Cușnir ne oferă astăzi șansa rară de a privi viața rurală din Basarabia de după război într-o manieră care ocolește realitatea îngrădirilor dictate de propaganda și discursul oficiale ale epocii. Expoziția este rezultatul unui exercițiu curatorial și de cercetare interdisciplinar și prezintă – în premieră în România – o selecție inedită din cele peste 4000 de clișee salvate, aflate în prezent în proces de conservare, digitizare și documentare.

Muzeul invizibil #4 | proiecții de film

Sala Tancred Bănățeanu | între orele 18.00 – 01.00

Recunoașterea câștigată de Muzeul Țăranului Român se datorează nu doar patrimoniului pe care îl deține, ci mai ales viziunii artistice a fondatorului său, Horia Bernea. Singurul muzeu de autor din România și unul din puținele muzee din țară al cărui patrimoniu este re-vizitat și re-interpretat în proiectele de cercetare și artistice ale specialiștilor săi, poate fi considerat în același timp și un muzeu auto-reflexiv.

La ediția din 2018 a Nopții Europene a Muzeelor, una din propunerile adresate vizitatorilor o constituie o serie de proiecții video cu filmări care documentează fragmentar începuturile MȚR, cu proiectele de cercetare și de acțiune culturală din anii ’90 și 2000.

Filmele și montajele incluse în program au fost transpuse în format digital de pe suport VHS în anii 2017 și 2018. Evenimentul Muzeul [in]vizibil #4 continuă seria explorărilor muzeale inițiate în anul 2017 prin care ne propunem valorificarea Arhivei de imagine și a colecțiilor MȚR.

Proiecțiile din spațiul 1

Moș Gligor – un dogar din Țara Moților | 1991 | 02’49’’

Megleniți în Cerna | 1991 | 06’43’’

Muzeul misionar „Crăciun în căruță” – Calea Victoriei | 1991 | 03’57’’

Muzeul misionar „Primenire” – Institutul de istorie a artei | 1992 | 03’06’’

Muzeul misionar „Primenire” – Muzeul de la Șosea | 1992 | 06’43’’

Muzeul misionar „Icoane” – Azilul de bătrâni Străulești | 1992 | 05’04’’

Iza la București | 1992 | 07’35’’

Napoleon de la Gratia | 2003 | 16’14’’

Tonel și Vieru – despre rostul cântării | 1996 | 20’

Filon | 1995 | 10’

Roiuri | 1996 | 11’

Ciuma |1997 | 9’

Măricuța și Ion | 1999 | 23’

Vieți înlemnite | 1999 | 19’ 

Proiecțiile din spațiul 2

Despre artă | dialog între Horia Bernea, Paul Neagu și Mihai Sârbulescu realizat de Marius Caraman în 1992 | 01h 47’

Istoria Muzeului Țăranului Român, incluzând avatarurile sale interbelice, a avut ca fondatori un istoric de artă și un pictor: Alexandru Tzigara-Samurcaș și Horia Bernea. Pentru realizarea unor proiecte muzeografice non-conformiste care au făcut din Muzeul de la Șosea un loc emblematic, importanța mediului în care cei doi întemeietori și-au probat calitățile de profesioniști ai teoriei și practicii artistice este incontestabilă. Tocmai de aceea profilul cu totul special pe care MȚR l-a dobândit în decursul anilor nu este unul întâmplător, iar o călătorie în teritoriul artei prin filtrul pictorului Horia Bernea și al interlocutorilor săi este nu doar un martor valoros al unei epoci, ci și un spectacol incitant.

Ar fi interesant de văzut la un moment dat avangarda pe cursă lungă, cum s-a făcut în general în istoria artei, pentru că niciodată nu s-a validat ceva cum se validează acuma. În doi ani a devenit fenomenal, faimos, peste doi ani e uitat, acum trei ani nu era nimeni. E ceva care arată efectiv o stare de marasm. Dacă aș vedea pe unul care a pictat numai două peisagii și un iconostas, să știi că nu mă convinge. E mult mai important să vezi traseul pe care a evoluat. Asta validează. La o analiză stilistică se poate vedea că în momentul în care eu pictez o grădină, n-o pictez ca Monet, se vede că au mai trecut o sută de ani. Traseul ăsta devine un lucru viu în momentul în care ai la ce să te raportezi. Ce e efort, e făcut de la aia la aia, de la aia la aia. Traseul se validează din aproape în aproape. Este foarte important să vezi traseul. Traseul este un efort lung, mă rog, poate e de cinci ani… Van Gogh, în fond, a cam terminat-o cu treaba în vreo șapte ani. Să mergi cu rucsacul… Alții spun că avangarda e ceva… arunc-o la gunoi! Ei, nu-i așa. Eu consider că avangarda a existat de foarte mult timp, mult înainte de a se conceptualiza și instituționaliza ideea de avangardă. Avangarda ar însemna non-conformism, dar nu în sensul cu orice preț. Icoana bizantină e strigătoare la cer pe lângă pictura paleo-creștină.” (Horia Bernea | extras din filmul Despre artă)

Filmul Despre artă, realizat de Marius Caraman în 1992 și digitizat în 2018, este proiectat în premieră.

Taraful lui Șandorică din Soporu de Câmpie | animație muzicală

Curtea interioară | între orele 19.00 – 22.00

Șandorică provine dintr-o veche familie de ceterași – așa cum își numesc transilvănenii lăutarii – din Soporu de Câmpie, sat în județul Cluj. Șandor Ciurcui, tătăl acestuia, era vestit în întreaga regiune a Câmpiei Transilvaniei dar Alexandru Ciurcui – așa cum este trecut Șandorică în buletin – a reușit să-l depășească, afișând de la o vârstă fragedă o dezarmantă virtuozitate.

A concertat în anii ’90 pe importante scene occidentale, iar muzica lui figurează pe CD-uri editate în Franța. După ce a rătăcit o bucată de vreme prin țară străină, Șandorică s-a reîntors de câțiva ani în satul natal reafirmându-se ca unul dintre cei mai buni ceterași ai Transilvaniei.

Proiecții de filme documentare etno/antropologice marca Culese din Balkani

Cinema Muzeul Țăranului | între orele 22.00 – 01.00

Ionaș visează că plouă | Regia: Dragoș Hanciu | 26’ + Q&A în prezența echipei

Ionaș este un bătrân țăran român care își petrece nopțile de vară într-o rulotă, păzindu-și lanul de porumb împotriva mistreților înfometați ce vin la recoltele lui. În timpul meditației sale nocturne și tacite, Ionaș trebuie să rămână treaz pentru că, altfel, știe că nu ar putea supraveghea nimic în afară de visele sale. Înfruntând o luptă mai puternică decât el, Ionaș, deși ar putea câștiga bătălia împotriva mistreților, își dă seama repede că un lucru nu poate fi de fapt înfruntat: timpul. 

Oamenii patrimoniului | 5 episoade | 30’

Despre cei ce salvează patrimoniul cultural. Inițiative autentice, motivație și oportunități de implicare. Fii parte din povestea lor! 

Materie și gest | Pro Patrimonio – Batem fierul la conac | 43’ 

Ultimul căldărar | Regia: Elena Stancu & Cosmin Bumbuț | 60’

Căldărarii sunt un clan aparte în rândul romilor. Mai demult, meseria le oferea mijloace de trai și un anumit statut social. În ultimii ani, vasele lor de aramă nu prea mai au căutare, așa că sunt nevoiți să găsească alte căi ca să poată trăi. Țările occidentale sunt o variantă, dar nici acolo nu-i așteaptă câini cu covrigi în coadă. Cu ajutorul unor imagini de excepție, ce poartă amprenta artistului-fotograf și bazându-se pe o documentare de tipul jurnalismului de calitate, echipa Bumbuț-Stancu își face debutul în documentar cu povestea complexă a unei comunități deja marginalizate, în pericol de a-și pierde identitatea ocupațională. 

Pe urmele lui Henriette. Self guided tour

Lucru puțin știut este că fiica cea mică a scriitorului Barbu Delavrancea, Henriette, a fost una dintre primele femei arhitecte din România. Și nu doar clădirile lăsate în urmă o fac specială, ci mai ales contribuția pe care a avut-o la formarea școlii de arhitectură modernă din România.

De Noaptea Muzeelor explorăm patrimoniul altfel: descoperim 7 locuri și 7 clădiri care au ajuns să fie desenate de către Henriette, și pe lângă care trecem zi de zi fără să știm cine a stat în spatele proiectării lor. Vom face acest lucru prin intermediul aplicației Questo, care îi va ghida pas cu pas pe curioși și pe pasionații de arhitectură pe un traseu cultural prin centrul Bucureștiului. Punct de pornire: Spitalul Colțea. Ce legătură există între Henriette și Colțea? Descărcați gratuit aplicația pe mobil și începând de sâmbătă, 19 mai, de la ora 18.00, veți afla!

Arhiva de Imagine a Muzeului Țăranului Român deține în colecțiile sale câteva mii de planșe de arhitectură – cu tematică urbană și rurală, din Capitală și din țară – semnate de către Henriette Delavrancea-Gibory. La sfârșitul anilor 1990, aflate în pericolul de a fi aruncate și pierdute, schițele au fost salvate și integrate în patrimoniul MȚR, la decizia directorului de atunci al muzeului, pictorul Horia Bernea.

Traseul self guided Pe urmele lui Henriette este o inițiativă a Muzeului Țăranului Român, dezvoltată în colaborare cu Vânătoarea de comori arhitecturale și cu sprijinul Questo App, cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor 2018. Traseul va fi accesibil publicului atât în data de 19 mai, cât și ulterior.

Foto :Muzeul Național al Țăranului Român
Facebook Comments

Share.

Leave A Reply