Condițiile grele în care sunt nevoiți să lucreze, dar și încălcarea de către Guvern a promisiunilor de majorare salarială provoacă revoltă în rândul grefierilor. Ei amenință că, dacă nu le sunt rezolvate revendicările, vor declanșa acțiuni de protest în cascadă.
„Pentru cei care se întreabă de ce protestează grefierii, răspunsul e simplu: indiferent cât de bune ar părea salariile unei categorii sociale pentru altă categorie, cât timp acele salarii sunt incomplete şi nu includ toate drepturile prevăzute, noi suntem asociaţi în sindicate şi nu facem concesii, luptăm pentru drepturi. Noi nu facem concesii pentru că nici în ceea ce ne priveşte nu se fac concesii„, a declarat Ştefan Teoroc, preşedintele Federaţiei Publisind.
Grefierii au fost păcăliți de Guvern
Liderul de sindicat a acuzat faptul că grefierii ajung să moară de la mucegaiul din dosarele de judecată care cad peste ei, şi lucrează claie peste grămadă în suprafeţe mai mici decât cele dedicate deţinuţilor prin normele europene.
Mai mult, liderii grefierilor susțin că au fost păcăliți de de Guvern.
„Dacă îi ascultăm pe guvernanţi, suntem într-o perioadă în care trebuia să fie bine, trebuie să avem creşteri salariale, să nu avem nici un fel de problemă. Tot auzim că au crescut salariile. Oare noi, bugetarii care tot protestăm suntem chiar isterici, sau ceva totuşi doare? Să fim sinceri, ştim că suntem martorii unei păcăleli, ca să nu spun victimele unei păcăleli. Abia în 2015 guvernanţii au descoperit un principiu din legislaţia muncii: ‘la muncă egală, drepturi egale’, şi au dat celebra ordonanţă 57, probabil cea mai tunată ordonanţă din ultimii ani. S-a stabilit atunci că un salariat trebuie să fie plătit la nivelul maxim de salarizare în plată pentru o funcţie similară. Nu s-a pus în practică, în schimb au început să curgă protestele (bugetarilor, n.red.)„, a afirmat Ştefan Teoroc.
Decizia de transfer a contribuţiilor de la angajator la angajat a făcut ca din creşterea salarială de 25% să mai rămână o creştere de doar 2 %. „Noi, ceilalţi bugetari, am stat cuminţi şi înţelegători, am aşteptat acel 2018 care tocmai a trecut şi creşterea de 25% promisă de guvernanţi. Acum, dacă n-am simţit-o, înseamnă că fie suntem nesimţiţi, fie suntem păcăliţi. Au inventat povestea transferului contribuţiilor, şi din cei 25% am rămas cu vreo 2%. Apoi, am aşteptat din nou, ca bugetari cuminţi ce suntem, anul 2019, când ar fi fost primul an de aplicare a legii, dar au blocat sporurile, au blocat concursurile şi tot ce s-a mai putut bloca„, a adăugat Ştefan Teoroc.
Acesta a criticat refuzul Ministerului Justiţiei de a încheia Contractul Colectiv de Muncă cu grefierii.
„În 2019, salariul de bază a crescut cu un sfert din diferenţa faţă de 2022, cât ar trebui să fie el. Dar această creştere a fost deja depăşită de creşterea preţurilor. Preţurile nu cresc atât de etapizat ca salariile. Creşterea preţurilor nu cere buget, ci îl asigură. (…) Nu putem spune că vrem în tot sistemul public salarii ca în sănătate, vrem doar un Guvern care să-şi ţină promisiunile, vrem un Minister al Justiţiei care să nu fugă de un Contract Colectiv de Muncă„, a adăugat preşedintele Publisind.
Acțiuni de protest în cascadă
Pentru a-și susține revendicările, grefierii vor demara o serie de acțiuni de protest. În 22 martie, grefierii vor participa la un miting de protest în Bucureşti, în Piaţa Victoriei, la care organizatorii estimează participarea a 1.500 de grefieri.
Din aprilie 2019, grefierii anunţă „mitinguri în cascadă, la nivel de judeţ, în toate instanţele şi parchetele„, iar în „luna mai 2019, miting comun al sindicatelor personalului auxiliar de specialitate si conex, sindicatelor din sistemul penitenciar şi din probaţiune – afiliate la Federaţia Publisind„.
Mai departe, grefierii ameninţă cu „declanşare conflict colectiv de muncă în situaţia în care angajatorii nu răspund revendicărilor.”
Fără ore suplimentare
Nu este singura formă de protest pe care grefierii o adoptă. Cătălin Trăistaru, preşedintele Sindicatului Naţional a Grefei Judiciare Dicasterial (SNGJ), a anunțat că grefierii din instanţe şi parchete nu vor mai presta ore suplimentare, la nivel naţional, începând de luni, 18 martie.
Măsura refuzării orelor suplimentare „generează blocaje în activitate în maximum 10 zile, iar funcţionarea sistemului judiciar şi activitatea instanţelor şi parchetelor depind de munca suplimentară„, a atras atenţia preşedintele SNGJ Dicasterial.
La rândul său, Ştefan Teoroc a susținut că grefierii vor putea refuza orele suplimentare prin declaraţie scrisă. „Lipsa refuzului expres al muncii suplimentare prezumă acord tacit. Nimeni nu întreabă salariatul dacă vrea să muncească în plus. Se planifică, şi dacă accepţi se prezumă că ai acceptat tacit. Dacă însă exprimi refuzul expres în scris, nu mai poate să se planifice. (…) Procurorii au spus (în cazuri de refuz al orelor suplimentare ale altor profesiuni, n.red.) că nu pot să sancţioneze salariatul pentru că i s-a pus o presiune pe propriul timp liber din lipsă de resurse ale angajatorului„, a afirmat Ştefan Teoroc.
Acesta a apreciat că măsura refuzării orelor suplimentare de către grefieri va avea asupra sistemului judiciar un efect mai puternic decât cel al unei greve, pe care de altfel legea nu o permite în sistem.
„Este simplu de făcut acţiunea asta, este mai rea decât greva, la care nu avem dreptul. Dar, o grevă o faci o zi, pe când refuzul muncii suplimentare, o dată început, poţi să îl faci pe perioadă nedeterminată, şi ai terminat-o ca activitate: dacă asta vor, asta o să facem. Vom coordona această acţiune la nivel naţional, vom face formulare pe care o să le punem la dispoziţia oamenilor, îi vom încuraja să semneze şi să refuze în scris. Nu este obligatoriu, fiecare are o opţiune„, a adăugat preşedintele Publisind.
