Get this Widget
Cursul BNR
22 Ian 2018
 EURO = 4.6656 RON
 USD = 3.8059 RON
Cursul BNR
19 Ian 2018
 EURO = 4.6614 RON
 USD = 3.7984 RON
Mountain View
Mountain View

Singura soluție pentru stoparea haosului creat în sistemul de salarizare din România: Sindicatele cer abrogarea OUG 79/2017

0

Blocul Național sindical ( BNS) cere abrogarea OUG 79/2017. Este singura soluție pentru stoparea haosului creat în sistemul de salarizare din România.

Liderii organizației sindicale amintesc faptul că, pe tot parcursul anului 2017, au atras atenția Guvernului asupra riscurilor la care este expusă forța de muncă din România prin cele două măsuri promovate cu atâta îndârjire de puterea PSD-ALDE: salarizarea în sectorul bugetar și reforma fiscală.

Loviți de realitate și în încercarea de a cârpi pe ici pe colo din pagubele create de așa zisa revolutie fiscală, guvernanții emit noi acte normative care adâncesc și mai mult haosul creat în sistemul salarial din România.

În spiritul caracteristic, marți seară, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a acuzat Plenul CES, în special pe reprezentanții sindicatelor, că nu au introdus pe ordinea de zi un proiect de OUG privind unele măsuri fiscal bugetare, proiect ce a fost transmis de Ministerul Muncii chiar în ziua de ședință a Plenului. Mai mult, oficialul guvernamental a uitat să menționeze că în mai puțin de 48 de ore proiectul de OUG a fost modificat de către inițiatori de patru ori, ultima formă fiind transmisă partenerilor sociali chiar în dimineață zilei de joi.

“Nici una din cele patru variante de proiect nu a fost însoțită de o evaluare de impact. Și bineînțeles, nici de această dată nu a fost timp pentru o analiză serioasă a consecințelor unor astfel de prevederi. Ca de fiecare dată se tratează subiecte ca și cum ar fi sisteme închise, ca și cum nu ar crea în lanț consecințe în toată piața muncii. Lipsa de viziune și de capacitate de analiză ne-a adus azi în haosul salarial și fiscal în care suntem.În prima formă de OUG exista o singură prevedere, în mai puțin de 48 de ore Guvernul a renuțat complet la această prevedere, proiectul de OUG în formă finală având cu totul alt conținut decât forma inițială”, punctează liderii BNS.

Experții organizației sindicale susțin că proiectul actual va adânci haosul salarial și fiscal pentru că:

1. În ultima sa formă proiectul de OUG crează un mecanism prin care, pentru angajații cu timp parțial și salarii mai mici decât salariul minim, angajatorii trebuie să suporte diferența între contribuția socială calculată la salariul minim și contribuția socială calculată la salariul realizat.

De exemplu pentru un contract de muncă cu normă de lucru de 4 ore, la salariul minim corespunzător de 950 lei (1900/8 ore*4 ore), angajatorul trebuie să plătească suplimentar 237 lei/lună/salariat. Nu exită nici un fel de precizări concrete cum s-ar putea pune în practică o astfel de măsură, mai ales că devine aplicabilă inclusiv pentru drepturile salariale aferente lunii ianuarie, iar Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii se referă în toate prevederile sale, ca și Codul Fiscal, doar la contribuții sociale individuale. Cum vor fi luate în calcul la stabilirea dreptului la pensie aceste contribuții sociale achitate de angajator? Așa începe haosul și în sistemul public de pensii!

2.Deși  proiectul de OUG nu menționează existența unui impact asupra cheltuielilor bugetare, în mod evident o astfel de măsură înseamnă o creștere a cheltuielilor de personal pentru salariații din sectorul public angajați cu contracte cu timp parțial.

Lipsa evaluării de impact asupra bugetului lasă să se înțeleagă că ordonatorii de credite vor trebui să-și gestioneze această situație în interiorul actualei anvelope salariale, așa cum a fost aprobată prin legea bugetului de stat pentru anul 2018. Ne pregătim de disponibilizări sau de rectificare bugetară?

Nu se poate găsi o explicație plauzibilă pentru care un salariat cu contract de muncă cu timp parțial și un câștig salarial mai mic decât salariul minim brut pe economie trebuie să plăteacă contribuții sociale calculate utilizând ca bază salariul minim, în timp ce o persoană ce desfășoară activități independente, de exemplu consultanță, inclusiv în sectorul public, cu un venit lunar mai mic decât salariul minim, are libertatea de a decide dacă să plătească sau nu contribuții sociale.

3.În ceea ce privește soluția propusă pentru categoriile socio-profesionale scutite de la plata impozitului pe venit, aceasta este una pe termen scurt, se referă doar la anul 2018, perioadă în care se așteaptă ca șocul să se absoarbă de la sine.

Conform normelor de aplicare la Codul fiscal, în cazul salariaților ce lucrează cu contract de muncă de 12 luni, în sectoare de activitate sezoniere – ”(3) Scutirea prevăzută la art. 60 pct. 4 din Codul fiscal se aplică și în situația în care persoana fizică desfășoară activitate în baza unui contract de muncă cu timp parțial de lucru, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2).”

Reglementarea este similară inclusiv în cazul celorlalte categorii de persoane scutite de plata impozitului pe venit, respectiv: persoane cu handicap, cercetători sau programatori IT. Proiectul de OUG se adresează însă doar salariaților din aceste categorii, angajați cu contract de muncă cu timp complet. Angajații cu normă parțială – persoane cu handicap,  cercetători, programatori IT sau angajați din domenii sezoniere ce lucrează 12 luni – nu vor beneficia de acest mecanism. Un astfel de tratament discriminatoriu este imposibil de justificat. Fiecare reglementare dată în acest context multiplică cazurile de inegalitate și discriminează o categorie sau alta.

Salariații din cele 4 categorii socio-profesionale ce desfășoară activitate cu contracte cu timp parțial dar cu salarii mai mari decât salariul minim sunt discriminați față de cei ce lucrează cu normă întreagă. Aceștia înregistrează pierderi de venit net, ca și cei cu timp complet, dar nu se califică pentru nici unul din mecanismele introduse de acest proiect de OUG. Ambele categorii sunt discriminate față de angajații cu timp parțial și câștiguri mai mici decât salariul minim, aceștia beneficiind de un mecanism de compensare a pierderii pe durată nedeterminată.

4.Totodată, condiționarea acordării facilității de majorare a câștigurilor salariale cu 20% se referă doar la cei vizați de această măsură, nu la tot personalul companiilor respective, ceea ce ar putea lăsa loc din nou unor comportamente abuzive și discriminatorii.
5.Mecanismul creat determină o pierdere a veniturilor fondului unic de asigurări de sănătate, sumele respective sunt doar regularizate în interiorul sistemului, practic restul salariaților vor asigura finanțarea pentru această măsură. Formula introdusă de proiect presupune în fapt o reglare a salariului net prin intermediul contribuției de asigurări de sănătate . Este imposibil de justificat de ce un salariat cu un salariu brut de 6600 lei plătește CASS 660 lei, iar un salariat din categoriile mai sus menționate, cu același câștig salarial brut,  plătește CASS 358 lei, în condițiile în care beneficiază de același pachet de servicii medicale.
6.Soluția propusă compensează parțial și pe termen scurt pierderile categoriilor mai sus menționate însă în detrimentul celorlalți salariați.  Ca urmare, o astfel de măsură este una birocratică, greu de pus în practică și rezolvă doar parțial problema, în schimb este generatoare de noi situații de inegalitate.
7.Și pentru că acest Guvern funcționează după regula – nimic nu se dă fără a se lua ceva în schimb – proiectul de OUG conține un set de măsuri ce vizează persoanele aflate în concediu medical, salariați sau șomeri, precum și persoane asigurate voluntar pentru concedii și indemnizații și persoanele aflate în concediu de maternitate. În acest moment cele 3 categorii sociale plătesc CAS la o bază fixă, indiferent de nivelul indemnizației, respectiv 35% din câștigul salarial mediu brut pe economie.
Modificarea introdusă prin acest proiect urmărește ca aceste categorii sa plătească CAS la întreg venitul realizat. În cazul șomerilor aflați în concediu medical și a persoanelor în concediu de maternitate se introduce și precizarea că CAS se suportă din indemnizația de sănătate (indemnizația primită pe durata concediului medical), până în prezent CAS era suportat din bugetul de șomaj,  respectiv din fondul pentru concedii și indemnizații. Sunt dezavantajați toți salariații aflați în concediu medical, un salariat care câștigă la nivelul salariului minim pierde aprox 3% din salariul net prin introducerea acestei măsuri, pierderea de venit net se accentuează în special în cazul salariilor peste medie. Pentru salariații aflați în concediu medical și care câștigă la nivelul salariului mediu, pierderea de venit net este de aprox 10%.

În cazul șomerilor, deși suma aferentă CAS de plată este mai mică, faptul că va fi suportată din indemnizația primită de șomer, va afecta suma netă rămasă la dispoziția șomerului aflat în concediu medical, care oricum este foarte mică.

“Având în vedere cele mai sus menționate, din punctul nostru de vedere, soluția promovată de Guvern prin proiectul de OUG nu este decât o cosmetizare a adevarului. Problema creată trebuie rezolvată și nu doar amânată. Rezolvarea situației nu poate veni decât din abrogarea OUG 79/2017, cea  care a generat efecte ce nu pot fi contracarate fără a crea alte inechități și discriminări”, conchide BNS.

Autor:Ștefania Enache

 

 

Facebook Comments

Share.

Leave A Reply