Starea de sănătate a cetățenilor și capacitatea de reacție a sistemelor de sănătate au devenit preocupări esențiale ale autorităților europene în contextul pandemiei de COVID – 19. Această pandemie reprezintă un exemplu clar al legăturilor complexe dintre mediu, sisteme sociale și sănătate.
Calitatea scăzută a indicatorilor de mediu este considerată responsabilă pentru 13 % din numărul deceselor, potrivit unei evaluări referitoare la sănătate și mediu publicate de Agenția Europeană de Mediu (AEM). Specialiștii consideră că poluarea atmosferică și fonică, efectele schimbărilor climatice (de exemplu caniculele) și expunerea la substanțe chimice periculoase provoacă probleme de sănătate în Europa.
Raportul AEM, intitulat „Healthy environment, healthy lives: how the environment influences health and well-being in Europe” constată că :
- Anual peste 400 000 de decese premature în UE au drept cauză poluarea atmosferică, care rămâne principalul risc de mediu pentru sănătatea celor care trăiesc în Europa. Pe al doilea loc se situează poluarea fonică, care contribuie la 12 000 de decese premature, urmată de efectele schimbărilor climatice, în special caniculele.
- În Europa, povara poluării și a schimbărilor climatice variază, existând diferențe clare între țările din estul și cele din vestul continentului. Cea mai mare pondere a deceselor cauzate de mediu la nivel național (27 %) se înregistrează în Bosnia și Herțegovina, iar cea mai scăzută – în Islanda și Norvegia (9 %).
- În general, comunitățile defavorizate social se zbat sub o povară întreită: sărăcia, mediul de slabă calitate și sănătatea precară. Comunitățile mai sărace sunt expuse adesea la niveluri mai mari de poluare și de zgomot, precum și la temperaturi ridicate, iar afecțiunile medicale preexistente le măresc vulnerabilitatea la pericolele de mediu pentru sănătate. Sunt necesare măsuri specifice pentru a îmbunătăți condițiile de mediu în care trăiesc cele mai vulnerabile persoane din Europa.
- Oamenii sunt expuși permanent la riscuri multiple, printre care cele asociate poluării atmosferice și a apei, poluării fonice și substanțelor chimice, care se combină și, în unele cazuri, acționează la unison afectând sănătatea. Orașele europene au o vulnerabilitate aparte la aceste amenințări multiple, având în plus un acces mai restrâns la spații verzi și albastre.
- Una dintre cercetările în curs investighează legăturile dintre pandemia actuală de COVID-19 și dimensiunile de mediu. Se crede că virusul care cauzează COVID-19 a făcut un „salt între specii”, de la animale la om, un rezultat neprevăzut al presiunii pe care creșterea consumului o pune asupra sistemelor naturale. În ceea ce privește impactul COVID-19 asupra comunităților, primele dovezi sugerează că ratele mai mari ale mortalității pot avea legătură cu poluarea atmosferică și cu sărăcia. Potrivit evaluării inițiale din raport, pentru clarificarea acestor interacțiuni mai sunt necesare cercetări suplimentare.
O parte esențială a soluției o constituie creșterea suprafețelor spațiilor verzi și albastre, dar și integrarea mai bună a politicilor.
Raportul insistă asupra faptului că este necesară o abordare integrată a politicilor de mediu și de sănătate pentru a combate riscurile de mediu, a proteja persoanele cele mai vulnerabile și a beneficia pe deplin de contribuția naturii la sănătatea și bunăstarea noastră.
O natură sănătoasă este un mecanism esențial în asigurarea sănătății publice, deoarece reduce bolile și favorizează sănătatea și bunăstarea oamenilor. Soluțiile verzi oferă un câștig întreit: pentru sănătate, societate și mediu. Spațiile verzi și albastre de calitate din zonele urbane favorizează sănătatea și bunăstarea, oferind locuri propice activității fizice, relaxării și integrării sociale, cu beneficii majore pentru comunitățile sărace.
Spațiile verzi și albastre răcoresc orașele în perioadele de caniculă, reduc inundațiile și poluarea fonică și sunt prielnice biodiversității urbane. În timpul pandemiei de COVID-19, mulți comentatori au remarcat o reînnoită apreciere a avantajelor pentru sănătatea și bunăstarea psihică pe care le oferă accesul la spații verzi și albastre, în special în zonele urbane.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
