19 martie 2024
5.5 C
București

Angajatul „n în 1” îți poate băga afacerea în faliment

Angajatul „n în 1” îți poate băga afacerea în faliment. Generația multitasking a invadat piața muncii, aruncând undeva la periferie salariatul clasic, obișnuit cu activități de rutină ce necesită o anumită specializare care nu permite implicarea în mai multe proiecte în același timp.

Angajatul „n în 1” este noul produs căutat de companii, organizațiile preferând acest tip de candidat în momentul în care trebuie să recruteze personal. „Robotizarea” resursei umane are la bază atât dezvoltarea tehnologiei, cât și nevoia firmelor de a crește productivitatea lucrătorilor cu un consum financiar mic.

O astfel de politică nu rămâne fără efecte, planând pericolul ca pe piața muncii să asistăm la o „defecțiune” în masă a salariaților.

Este angajatul multitasking lucrătorul ideal?

Angajatul multitasking este caracterizat ca fiind o persoană cu inițiativă, creativă, dinamică. Se implică în mai multe proiecte în același timp, având capacitatea să le gestioneze. Activitatea sa se bazează foarte mult pe mijloacele de comunicare modernă, telefonul și calculatorul fiind o constantă în viața acestui tip de salariat.

În viziunea de astăzi a companiilor, acesta este portretul lucrătorului ideal pentru care ar trebui să se lupte orice firmă.

În realitate însă, lucrurile stau un pic altfel, existând destul de multe dovezi care indică faptul că omul nu este o mașină capabilă să răspundă mai multor comenzi în același timp.

În plus, multitasking-ul – fenomen care s-a extins cu repeziciune în întreaga lume – mărește doza de stres la care sunt supuse persoanele active, asupra acestora planând pericolul de „a ieși din garanție” mult mai devreme decât în mod normal.

Efecte pe piața muncii

Automat apare întrebarea cât de productivă este o astfel de strategie de personal, având în vedere că uzura salariaților este mare, iar riscul ca mulți dintre ei să cedeze sub presiunea sarcinilor de serviciu planează tot timpul.

Specialiștii atrag atenția că o astfel de politică, pe care angajatorii o promovează tot mai des în ultima perioadă, poate duce la „o epidemie” în rândul resurselor umane. Iar pe fondul penuriei de specialiști înregistrate la nivel mondial se pot produce efecte dezastruoase pe piața muncii.

În paralel cu multitasking-ul s-a dezvoltat și un alt fenomen care amenință piața muncii: deficitul de talente generat tocmai de acest entuziasm: „bine să știi câte puțin din toate”.

O astfel de concepție, promovată destul de violent astăzi, nu face altceva decât să ne împiedice să ne concentrăm asupra esențialului și asupra consolidării unei cariere pe un traiect proiectat.

De ce preferă companiile multitasking-ul

În mod superficial, multitasking-ul este pus doar pe seama evoluției tehnologiei. Există însă și alte cauze care au dus la extinderea acestui fenomen. Polivalența salariaților a devenit o necesitate în perioada de criză economică, în care firmele au fost obligate să taie masiv din resursele financiare alocate cheltuielilor de personal.

Astăzi, pentru o companie este mult mai eficient să plătească un lucrător care face munca a doi-trei angajați diferiți. De asemenea, sunt activități pentru care nu se justifică majorări ale grilelor de personal, prin urmare sarcinile aferente acestor joburi sunt „aruncate” în brațele salariaților existenți.

Organizațiile au profitat, de fapt, de teama oamenilor de a-și pierde slujba și le-au încărcat peste măsură fișa postului. Au neglijat însă un aspect foarte important: performanța.

Este greu să avem o persoană la fel de performantă pe toate funcțiile care i se încredințează. Dacă obiectivul este performanța, ideal ar fi ca pe fiecare domeniu în parte să avem un specialist cu un nivel ridicat de calificare, iar de obicei acest deziderat este greu de întâlnit în cazul unui angajat multitasking. De asemenea, dacă are multe sarcini divergente, este posibil ca salariatul să nu se poată concentra sau pur și simplu să nu aibă timpul necesar pentru a le realiza pe fiecare în parte”, explică Șerban Mrejeriu, HR Consultant AIMS Human Capital.

Firmele au fost cele care s-au folosit și de faptul că angajații se bucură atunci când li se oferă ocazia de a învăța să facă lucruri noi. Aici discutăm despre motivație. Dar dacă o persoană este sufocată cu sarcini care nu sunt în zona sa de competență și care presupun un efort suplimentar, fără a exista și o stimulare salarială în paralel, se poate ajunge la un efect invers. Într-un final, angajatul va alege varianta de a-și părăsi jobul pentru o slujba unde munca îi este apreciată și financiar.

Polivalența salariaților NU este salvatoare pentru bugetele angajatorilor

Multitasking-ul a devenit atât de prezent pe piața muncii, încât s-a ajuns la realizarea unor studii speciale legate de acest fenomen. Dacă la început s-a crezut ca polivalența salariaților este salvatoare pentru bugetele angajatorilor, cercetările amănunțite au dovedit că nu este chiar așa.

Rezultatele unei analize realizate de Harvard Business Review arată că productivitatea lucrătorilor multitasking este cu 40% mai mică decât a celorlalți, iar IQ-ul celor care fac mai multe sarcini în același timp scade cu 10%. Punând toate aceste lucruri în balanță, putem concluziona că prezența salariatului clasic, specializat pe un anumit tip de job, este mult mai benefică pentru o companie.

Angajatul multitasking face bine doar pe termen scurt, atunci când sunt necesare anumite economii financiare. Pe termen lung, firmele au nevoie de productivitate, iar acest tip de lucrator „n în 1” nu este capabil să o asigure, atenția sa fiind distribuită asupra prea multor acțiuni în același timp.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Pixabay.com
- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

Știrile zilei