Crescătorii de oi și capre au exporturile blocate ca urmare a interdicției aplicate de Comisia Europeană, în urma apariției focarelor de Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) și de Variola Ovină și Caprină (VOC). Pentru a debloca situația, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) anunţă că a transmis către Comisia Europeană un plan de acțiune. Una dintre măsurile propuse are în vedere administrarea diferenţiată a 1,3 milioane de vaccinuri gratuite.
„Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a transmis oficial astăzi, către Comisia Europeană, Planul de Acţiune pentru reluarea în siguranţă a exporturilor de rumegătoare mici. Alături de instrucţiuni metodologice şi norme de biosecuritate, planul prevede administrarea diferenţiată a vaccinurilor obţinute cu titlu gratuit de la Comisia Europeană, în schemă completă în zonele de risc şi exclusiv pentru Variola Ovină şi Caprină în restul ţării, astfel încât exportul de carcase şi produse din lapte nu va fi afectat”, precizează reprezentanții ANSVSA.
Planul de Acţiune, inclusiv strategia de vaccinare, a fost elaborat şi cu sprijinul medicilor epidemiologi experţi în domeniu şi cu consultarea structurilor asociative de crescători.
„Trebuie să fie foarte clar: propunem administrarea diferenţiată a vaccinurilor pe care le putem obţine gratuit de la Comisia Europeană, astfel încât să deblocăm exporturile şi să protejăm producătorii de orice fel de interdicţie la export de carcase sau produse din lapte. De aceea experţii noştri au investit enorm de multă muncă pentru trasarea zonelor de risc. În Dobrogea vom administra schema completă de vaccin, iar în restul ţării ne vom limita la vaccinarea împotriva variolei. Precizăm că în ultimele săptămâni nu avem nici un focar nou de PMR”, susține preşedintele ANSVSA, Alexandru Bociu.
Reprezentanții Autorității subliniază faptul că „pentru implementarea imediată a măsurilor, ANSVSA a obţinut din partea Comisiei Europene, cu titlu gratuit, un contingent de 1.300.000 de doze de vaccin. Dintre acestea, 1.000.000 de doze vor fi utilizate pentru imunizarea împotriva Variolei Ovine şi Caprine (VOC), iar 300.000 de doze vor fi alocate combaterii Pestei Micilor Rumegătoare (PMR)”.
Strategia de vaccinare prevede o abordare diferenţiată a teritoriului naţional, în funcţie de analiza de risc. Astfel, în judeţele Tulcea şi Constanţa se va aplica o schemă completă de imunizare prin vaccinare duală (PMR şi VOC). Din această zonă se va permite exclusiv exportul de animale vii şi carcase, cu condiţia ca ţările terţe de destinaţie să accepte importul de pe teritorii unde se practică vaccinarea.
În restul teritoriului naţional, vaccinarea se va efectua exclusiv împotriva VOC. Această delimitare va permite reluarea exporturilor de animale vii, carcase de ovine şi caprine, laptele pasteurizat şi produsele lactate procesate termic, atât în statele membre ale Uniunii Europene, cât şi în ţări terţe, în baza certificatelor agreate.
Ce este Pesta Micilor Rumegătoare?
Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) este o boală virală foarte gravă, care afectează mai multe specii de rumegătoare mici, domestice şi sălbatice, foarte contagioasă şi cu o evoluţie foarte severă, terminată prin exitus în proporţie de 70 %.
Clinic, boala se caracterizează prin evoluţie de la supraacută la subacută, cu manifestări de febră şi tulburări generale, digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive şi respiratorii, în unele cazuri prin pneumonie sau bronhopneumonie.
Refrigerarea şi congelarea conservă virusul care provoacă boala.
PMR a fost semnalată prima dată pe continent, în anul 2018, când a fost diagnosticat primul focar în Bulgaria, în localitatea Bolyarova, aproape de graniţa cu Turcia.
Ce este variola ovină?
Variola ovină este o boală virală gravă care afectează în principal ovinele şi caprinele, cauzată de un virus din familia Poxviridae. Boala are un caracter foarte contagios şi se poate răspândi rapid într-o turmă, ducând la pierderi economice semnificative.
Printre semnele clinice ale variolei ovine/caprine sunt leziunile cutanate. „Acesta este semnul distinctiv al bolii. La ovinele/caprinele infectate apar iniţial mici pete roşii pe piele, care evoluează în papule (băşici solide) şi apoi în vezicule (băşici cu lichid). Aceste leziuni se pot dezvolta ulterior în pustule şi cruste.”, spun specialiștii.
Leziunile cutanate apar de obicei pe cap (în special în jurul botului, nasului şi urechilor, pleoapelor), abdomen, picioare, organele genitale, axile. Alte semne clinice sunt: febra, scăderea apetitului, letargie, lacrimaţie excesivă şi secreţii nazale, inflamaţia ganglionilor limfatici, leziuni la nivelul mucoaselor.
În majoritatea cazurilor, boala durează 3-4 săptămâni, dar animalele pot rămâne slăbite pentru o perioadă mai lungă de timp. Mortalitatea poate varia în funcţie de gravitatea focarului şi de starea generală de sănătate a efectivului de ovine şi caprine.
„Variola ovină/caprină se transmite prin contact direct între animale infectate şi animale sănătoase şi prin contact indirect cu lichidul din conţinutul veziculelor, pustulelor şi prin inhalarea prafului din crustele descuamate. Mediul poate rămâne contaminat pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât măsurile de igienă şi biosecuritate sunt esenţiale pentru prevenirea răspândirii bolii, virusul fiind foarte rezistent la uscăciune. ANSVSA va continua să informeze publicul şi crescătorii de animale despre orice evoluţie semnificativă a situaţiei”, atrag atenția specialiştii.
De asemenea, virusul poate fi răspândit şi prin secreţiile nazale, oculare şi orale, leziuni cutanate rupte sau obiecte contaminate (furaje, echipamente).
Autor: Mihai Colț
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Comisia Europeană dă o lovitură dură zootehniei din țara noastră. România nu mai poate exporta ovine şi caprine către ţările terţe până la 31 decembrie 2026
