Analiza microbiomului din probele de salivă și materii fecale a evidențiat niveluri ridicate de bacterii orale care migrează și colonizează tractul intestinal la pacienții cu cancere gastrointestinale. Aceste rezultate ar putea deschide calea către dezvoltarea unor teste de screening pentru cancer, neinvazive și bazate pe analizarea salivei, scrie publicația australiană CONNECTSCI.
Deși constituie un sistem continuu, variațiile unor factori precum pH-ul, nivelul de oxigen, nutrienții și răspunsurile imune de-a lungul tractului digestiv fac ca diferite nișe să găzduiască comunități microbiene distincte.
Bacteriile prezente în cavitatea bucală sunt adesea ingerate, însă, în mod obișnuit, nu colonizează intestinul.
Totuși, acestea se pot stabili acolo atunci când mecanismele de protecție – precum peptidele antimicrobiene din salivă, acizii gastrici și competiția exercitată de microbiota intestinală rezidentă – sunt compromise. O astfel de situație poate apărea în cazurile de dereglare a sistemului imunitar și a proceselor inflamatorii.
„Multe specii de microbi asociați cu cavitatea bucală sunt prezente și în intestin, unde pot prolifera. Aceste observații ne-au determinat să ne întrebăm dacă modul în care microbii orali ajung și persistă în tractul gastrointestinal diferă la persoanele care suferă de cancer”, subliniază Jihyun F. Kim, de la Universitatea Yonsei din Coreea, autorul principal al studiului publicat în revista „Cell Host & Microbe”.
Kim și colaboratorii săi au utilizat secvențierea genetică pentru a analiza probe prelevate de la 215 persoane cu tulburări metabolice, 77 de pacienți cu cancer gastric, 86 de pacienți cu cancer colorectal și 129 de persoane sănătoase.
Cercetătorii au creat un indice „gură-materii fecale” (MF), menit să determine măsura în care secvențe microbiene identice au fost regăsite atât în probele orale, cât și în cele fecale provenite de la aceeași persoană.
CITEȘTE ȘI: Veninul de albină, un aliat în lupta împotriva cancerului de sân
Comparativ cu persoanele sănătoase, indicele MF a fost semnificativ mai ridicat la pacienții cu cancer gastric sau colorectal, dar nu și la persoanele cu tulburări metabolice. Această asociere s-a menținut și după luarea în considerare a consumului de alcool, a activității fizice regulate și a indicelui de masă corporală.
„Prezența bacteriilor asociate cavității bucale în tractul intestinal al pacienților cu cancer nu a fost complet neașteptată. Ceea ce nu anticipasem pe deplin a fost modul în care semnalul varia între grupurile de pacienți cu diferite afecțiuni, în ce măsură acesta putea fi detectat doar în probele orale și cât de puternic depindea de modul în care erau reprezentate caracteristicile microbiene.”, menționează coautorul Sun Ha Jee, de la Universitatea Yonsei.
Echipa a dezvoltat un algoritm de învățare automată capabil să distingă pacienții cu cancer gastric și colorectal de persoanele sănătoase, chiar și atunci când a fost antrenat exclusiv pe date privind microbiomul oral.
„A fost remarcabil faptul că informațiile legate de cancer au putut fi extrase doar din probele orale.Deși doar o mică parte din variantele bacteriene orale au fost detectate și în tractul intestinal, modelele construite folosind exclusiv aceste caracteristici orale au reușit să distingă pacienții cu cancer de persoanele sănătoase în cadrul mai multor grupuri de studiu independente.”, subliniază coautorul Yong Chan Lee, de la Facultatea de Medicină a Universității Yonsei
Cercetătorii intenționează să valideze aceste rezultate pentru persoane care nu au încă un diagnostic de cancer și să utilizeze secvențierea metagenomică de înaltă rezoluție.
Cercetările ulterioare vor investiga, de asemenea, dacă transferul sporit de microbi între cavitatea bucală și tractul intestinal contribuie la dezvoltarea cancerului, dacă prezența cancerului creează condiții care permit bacteriilor orale să persiste în tractul gastrointestinal sau dacă ambele situații sunt valabile.
„Înainte ca metodele acestea să poată fi aplicate în practică, ele trebuie să treacă prin studii clinice efectuate pe populații reale supuse screeningului”, precizează coautorul Tae Il Kim, de la Facultatea de Medicină a Universității Yonsei.
