Get this Widget
Mountain View
Mountain View

Condițiile de lucru îi determină pe medici și asistente să ia în calcul posibilitatea de a migra

0

Tot mai mulți medici și asistente din România iau în calcul posibilitatea de a pleca la lucru în străinătate. Studiul „Influența calității vieții profesionale asupra tendinței de migrare pentru muncă a personalului din sănătate”, desfășurat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS) la comanda Federației „Solidaritatea Sanitară”, arată că 78% dintre respondenți (83,7% dintre respondenții medici și 74,4% dintre respondenții asistente medicale) au luat în calcul posibilitatea de a migra pentru muncă. Mai mult, circa 26% dintre medici și 19% din asistente medicale au indicat că au lucrat anterior în străinătate pe perioade variabile de timp.

Cercetarea evidențiază faptul că intenția clară de a migra pentru muncă este situată la nivelul a 23% (circa 24% dintre medici și circa. 19% dintre asistentele medicale intervievate). În plus, 17% dintre respondenți au indicat că sunt hotărâți și foarte hotărâți să-și caute un loc de muncă în străinătate.

Per ansamblul, dorința expresă de a rămâne în țară este situată între 16% și 19%; doar 23% dintre asistentele medicale și 17% dintre medici au precizat că nu au intenționat niciodată să migreze pentru muncă, aceasta putând fi considerată zona de stabilitate certă a profesioniștilor din sănătate.

Specialitățile cu procentele cele mai mari de salariați care au indicat hotărârea de a migra sunt următoarele:

  • ATI 6,46%
  • Chirurgie 5,44%
  • Upu 4,08%
  • Pediatrie 3,06%
  • Radiologie 1,70%
  • Oncologie 1,36%

Studiul relevă faptul că din perspectiva factorilor locali (tip push) care influențează/determină decizia de a migra distribuția răspunsurilor – date de toți subiecții – pentru cele mai importante variabile este următoarea:

  • Condițiile de lucru din unitățile sanitare românești: 23,62%;
  • Condițiile de viață/civilizație din România: 21,95%;
  • Nemulțumirea față de venitul actual: 19,15%;
  • Dificultățile de realizare profesională în România: 10,3%.

În privința factorilor externi (pull) care influențează/determină decizia de a migra, respectiv atrag specialiștii din sănătate să lucreze în alte state distribuția răspunsurilor – date de toți subiecții – pentru cele mai importante variabile este următoarea:

  • Condițiile de viață mai bune din țara de destinație (nivelul de civilizație): 26,34%;
  • Veniturile salariale mai mari: 21,31%;
  • Respectul de care se bucură profesioniștii: 19,79%;
  • Condițiile de lucru mai bune: 15,48%.
  • În domeniul schimbărilor care ar putea reduce tendința de migrație îmbunătățirea condițiilor de muncă este soluția indicată de numărul cel mai mare de respondenți (56%) – dintre cei care intenționează să plece – ca măsură ce ar putea determina renunțarea la intenția de a migra, urmată de creșterea veniturilor salariale (44%); asistentele medicale optează în primul rând pentru creșterea veniturilor salariale în timp ce medicii pun un accent mare pe îmbunătățirea condițiilor de muncă. Distribuția răspunsurilor sugerează necesitatea a două direcții complementare de intervenții pentru diminuarea tendinței de migrație: creșterea veniturilor pentru asistentele medicale și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru medici.

Abordarea de ansamblu indică faptul că veniturile salariale actuale nu se situează pe primul loc al factorilor care contribuie la reținerea salariaților în țară, acesta fiind ocupat de obligațiile de familie. Dacă ținem cont de acest răspuns cea mai eficientă abordare pare să fie cea privitoare la armonizarea vieții profesionale cu viața de familie. Veniturile salariale actuale sunt indicate în măsura cea mai mare de medici ca factori ce determină rămânerea în țară. 43% dintre salariații care nu au declarat în mod explicit că nu doresc să plece indică drept motiv al plecării condițiile de lucru și de avansare profesională acesta fiind un domeniu relevant de intervenție în vederea stopării migrației. Condițiile de viață mai bune din țările de destinație, ca factor de atracție, constituie numitorul comun pentru toate categoriile profesionale.

Compararea valorilor pe care le au cele mai importate variabile pe cele două mari categorii de tipuri de cauze ale  migrației indică următoarea distribuție:

Variabila/cauza Push („împingere”) Pull

(atracție)

Condițiile de lucru 23,62% 15,48%
Veniturile salariale 19,15% 21,31%
Condițiile de viață și de civilizație 21,95% 26,34%
  • După cum se poate observa, condițiile de viață/civilizație și condițiile de lucru ocupă ceea mai mare parte a tabloului cauzal.

Analiza de ansamblul arată că majorările salariale din ultimii trei ani au determinat scăderea tendinței de migrației în cazul a circa 31% dintre salariați. În același timp însă reținem faptul că circa 43% dintre respondenți au indicat că aceste creșteri salariale nu le-au modificat intenția de a migra pentru muncă.

55% dintre asistentele medicale au indicat că majorările salariale nu au efect asupra intenției salariaților de a migra în timp ce doar 42% dintre medici au indicat același lucru.

Majoritatea medicilor se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de veniturile obținute în timp ce asistentele medicale sunt împărțite în mod aproape egal între mulțumire și nemulțumire față de veniturile obținute. Mai exact, 64,55% dintre medici se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de veniturile obținute; doar 13,66% dintre ei se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți. În același timp, 39,21% dintre asistentele medicale se declară mulțumite și foarte mulțumite de veniturile obținute; doar 38,99% dintre ele se declară nemulțumite și foarte nemulțumite. Respondenții aparținând restului categoriilor de personal se situează în marea lor majoritate de parte nemulțumiților.

Un număr semnificativ de medici au reclamat încărcarea cu sarcini birocratice și timpul redus rămas pentru comunicarea cu pacienții. De asemenea, absența eficienței asigurărilor de malpraxis constituie un motiv de stres adus în discuția despre cauzele migrației.

O bună parte dintre respondenți se simt înșelați de Guvern, inclusiv din categoria celor care au beneficiat de creșterea salariilor de bază în acest an. Reducerea sporurilor și impozitarea indemnizație de hrană în regim de drepturi salariale (asimilate unui furt) sunt cel mai des invocate ca exprimând lipsa de respect cu care sunt tratați, aceasta din urmă constituind una dintre cauzele importate pentru decizia de a migra pentru muncă.

Este important de menționat că, aproximativ 80% dintre respondenți au indicat fie că au personal insuficient (46%), fie deficit de personal (34%). Chiar dacă asocierea migrației cu deficitul de personal este un loc comun în mentalul colectiv, precizăm că fenomenul caracterizează într-o măsură foarte mare trecutul (impactul lui fiind mai redus în prezent), având la bază două cauze: plecările din cauza migrației (la care s-au adăugat plecările firești, în special prin pensionare) și blocarea posturilor. Cu alte cuvinte, statul a acționat ca un potențator al efectelor migrației o bună perioadă de timp, situația cunoscând acum schimbări semnificative“, declară sindicaliștii din Sănătate.

Cercetarea a fost comandată de Federația „Solidaritatea Sanitară”, fiind desfășurată de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS) în perioada 12-18 septembrie 2018 pe un eșantion de 1.253 salariați din sectorul de sănătate. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile profesionale medici și asistente medicale.

Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Facebook Comments

Share.

Leave A Reply