La peste 1.600 de ani de la făurirea sa și la mai bine de un secol de la descoperire, coroana de la Kerci nu și-a pierdut nimic din strălucire. Piesa a aparținut unei femei misterioase din elita hunică, ce a trăit la periferia lumii romane, scrie revista franceză GEO.
În urmă cu mai bine de un secol, „Coroana de la Kerci” – unul dintre cele mai remarcabile artefacte asociate hunilor – a fost descoperită într-un mormânt din actuala peninsulă Kerci, de la care își trage și numele.
La începutul secolului al XX-lea, un colecționar de artă german a achiziționat această piesă din aur încrustată cu granate, alături de zeci de alte comori scoase la lumină în timpul unor săpături conduse de ruși pe acest sit antic din Crimeea – o regiune disputată și în prezent de Ucraina și Rusia.
Decorată cu reprezentări ale unor păsări de pradă, diadema a fost probabil realizată de huni între sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, fiind ulterior depusă în mormântul unei femei care, după toate probabilitățile, făcea parte din elita imperiului. În prezent, piesa este expusă la Neues Museum din Berlin.
Doi vulturi în relief, simbol al puterii
În ceea ce privește detaliile, obiectul este alcătuit din trei plăci de bronz aurit și peste 250 de casete încrustate cu pietre prețioase, precizează muzeul. Banda coroanei are o înălțime de 4,4 centimetri, fără a lua în calcul cele două păsări de pradă din partea superioară. Se consideră că aceste două figuri – recognoscibile după ochii din pietre verzi, care flanchează un motiv floral – reprezintă vulturi, potrivit Neues Museum.
Se crede că acestea simbolizau „puterea și autoritatea” în rândul hunilor și al altor popoare din acea epocă, menționează muzeul pe site-ul său oficial.
De fapt, reprezentări similare au fost descoperite pe bijuterii feminine vizigote scoase la lumină în Spania. Pe de altă parte, această diademă a fost găsită într-un mormânt care conținea rămășițele unei femei, în orașul antic grecesc Panticapaeum (sau Pantikapaion, însemnând literalmente „drumul peștelui”), situat pe țărmul Mării Negre.
CITEȘTE ȘI: Cununa Odrisiană de la Golyamata Mogila. Un simbol de aur al puterii regale din lumea tracilor
Peste 2.000 de morminte excavate la Panticapaeum
Panticapaeum a fost fondat în secolul al VI-lea î.Hr. de greci veniți să colonizeze zona, iar în anul 480 î.Hr. a devenit capitala Regatului Bosforan. Așezarea a fost jefuită de goți și ulterior cucerită de huni spre sfârșitul secolului al IV-lea d.Hr., pe măsură ce acești războinici nomazi își părăseau stepele pentru a se îndrepta spre vest și a traversa râul Don.
Mai târziu, în secolul al VI-lea, a fost încorporat în Imperiul Bizantin de către împăratul Iustinian I și a rămas parte a acestuia până în secolul al VII-lea, când a fost cucerit de hazari; aceștia l-au redenumit Kartcha – precursorul orașului modern Kerci.
La fața locului a fost descoperită și examinată o necropolă care cuprindea cel puțin 2.000 de morminte. Din păcate, doar un număr redus de artefacte și cranii au supraviețuit procesului de excavare.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Neues Museum din Berlin
CITEȘTE ȘI: La 9.000 de ani de la înmormântarea sa, șamanul Bad Dürrenberg continuă „să vorbească”. VIDEO
