Muzeele din Europa se confruntă în ultima perioadă cu o serie de jafuri care vizează obiecte de patrimoniu de mare valoare. Analizele Europol evidențiază un fenomen extrem de îngrijorător. Deși s-ar crede că hoții care comit astfel de fapte sunt mari iubitori de artă sau acționează la comanda unor traficanți din domeniul cultural, lucrurile sunt mult mai periculoase decât par. Hoții sunt în realitate doar niște oportuniști, care comit astfel de jafuri din dorința de a face bani cu orice preț. Pentru ei, obiectele furate nu au nicio valoare culturală, iar de aici apare pericolul distrugerii pieselor sustrase. Mai mult, bandele care acționează în prezent se dovedesc unele extrem de violente, printre membrii acestora fiind multe persoane care au deja antecedente în alt tip de infracțiuni periculoase. „Hoții pătrund în incinte şi sparg vitrinele folosind unelte precum baroase, topoare, pârghii şi, în unele cazuri, explozibili”, atrage atenția Europol, într-un raport.
După pandemie, jafurile din muzee s-au înmulțit foarte mult, iar în ultimii doi ani hoţii de opere de artă şi-au îndreptat atenţia către metalele preţioase, bijuterii şi artefacte culturale care oferă profituri mai mari.
Cel mai recent jaf de proporții a avut loc miercuri, 27 august, iar victimă i-a căzut Tezaurul din Villena, unul dintre cele mai valoroase ansambluri de bijuterii din epoca bronzului din Europa.
Găzduit de Muzeul din Villena (MUVI), situat în provincia spaniolă Alicante, tezaurul include 29 de brățări, 11 boluri, trei recipiente și alte obiecte, datând din jurul anului 1000 î.Hr. Majoritatea pieselor sunt din aur, dar în acest ansamblu apar și obiecte din argint, fier şi chihlimbar. Valoarea acestei colecții este una inestimatilă, dar dacă hoții vor decide să comercializeze doar aurul inclus în acest tezaur, atunci ar putea obține cel puțin două milioane de euro.
Jaful de la MUVI a fost unul extrem de rapid, în doar patru minute, infractorii implicați în acest furt reușind să treacă de sistemul de securitate al muzeului și să sustragă mare parte din Tezaurul din Villena, dar și trei coroane ale statuii Fecioarei cu Pruncul, aflate în custodia instituției.
Primarul din Villena, Fulgencio Cerdán, a explicat că totul a început cu o manevră de distragere a atenţiei. La ora 5:16, alarma de la complexul sportiv municipal, situat la periferia oraşului Villena, a obligat forţele de securitate să se deplaseze la faţa locului. Patru minute mai târziu, la ora 5:20, au pornit alarmele de la MUVI. Atunci când agenţii au ajuns, la ora 5:24, hoţii fugiseră deja.
Anchetatorii au constatat că infractorii au încercat inițial să intre pe uşa principală, dar nu au reușit astfel că au optat pentru ferestrele laterale, în ciuda sistemelor de securitate şi a blindajului. Modul de operare îi face pe anchetatori să creadă că nu a fost vorba despre un jaf improvizat: totul indică existenţa unui grup profesionist şi perfect organizat.
Comoara de la Villena a fost descoperită în decembrie 1963
Tezaurul de la Villena a fost descoperit în decembrie 1963 de arheologul José María Soler. Împreună cu echipa sa, el a dat peste un vas îngropat în albia unui pârâu din teritoriul localității, iar în interiorul acestui vas se afla bogatul tezaur.Descoperirea nu a fost însă una întâmplătoare. În același an, în octombrie, în munţii Morrón a fost găsită o brăţară care, iniţial, nu a fost identificată ca fiind o piesă de bijuterie. Brăţara a fost găsită printre resturile de la un şantier de pe strada Ferriz, dar iniţial a fost confundată cu o piesă din motorul unui camion.Piesa a ajuns în posesia bijutierului Carlos Miguel Esquembre, care l-a consultat pe arheologul José María Soler. Identificarea acesteia a permis începerea săpăturilor. Arheologul a cercetat atent zona și astfel a ajuns să facă descoperira aceasta impresionantă formată din 59 de piese din aur, argint, fier şi chihlimbar, care cântăreau aproape zece kilograme şi care aveau să devină una dintre marile descoperiri ale epocii bronzului din întreaga Europă.
Hoții preferă metale preţioase, bijuterii şi artefacte culturale care oferă profituri mai mari
Cazul Villena ne arată foarte clar că jafurile de artă nu mai sunt incidente izolate, care apar din când în când, ci au devenit tot mai dese, transformându-se într-un fenomen ce pare că a cuprins întreaga Europă.
În ultimii doi ani, au avut loc foarte multe astfel de furturi, iar analizele făcute de Europol, agenţia de aplicare a legii în Uniunea Europeană, indică faptul că hoții de opere de artă şi-au îndreptat atenţia către metalele preţioase, bijuterii şi artefacte culturale care oferă profituri mai mari.
Experții au și o explicație, subliniind că prețul aurului a crescut cu 85% în ultimii doi ani, pe măsură ce investitorii şi băncile centrale au apelat la acest metal ca la un refugiu sigur.
Iar pe fondul acestei majorări a crescut și interesul hoților pentru metalul galben. De altfel, Asociaţia Pieţei de Aur din Londra (London Bullion Market Association), care supraveghează centrul londonez de tranzacţionare extrabursieră a aurului, a avertizat că „pe măsură ce preţurile aurului ating niveluri istorice, cresc şi fluxurile ilicite şi distorsiunile pieţei”.
Interesul pentru metale prețioase și bijuterii nu este unul întâmplător. În raportul său, Europol menționează că „metalele preţioase pot fi topite cu uşurinţă, fără a lăsa urme pentru forţele de ordine şi facilitând vânzările ilicite. Pietrele preţioase din bijuterii, pe de altă parte, pot fi îndepărtate cu uşurinţă şi vândute ulterior”.
De asemenea, în cazul jafurilor care au în spate un traficant de artă se observă faptul că hoții sunt direcționați să sustragă artefacte antice. Cele mai multe furturi au vizat obiecte din porţelan chinezesc, precum vaze din dinastia Ming, care au mare căutare pe piața neagră.
Hoții din muzee sunt tot mai violenți și nu le pasă de valoarea culturală a obiectelor furate
Tot în raportul Europol, experții avertizează în legătură cu faptul că hoții din muzee devin tot mai violenți. Ei dau ca exemplu cazul de la Muzeul Luvru din Paris, din octombrie anul trecut, unde hoții au amenințat paznicii şi vizitatorii pentru a putea fura bijuterii în valoare de 88 de milioane de euro, printre care şi tiara împărătesei Eugenie.
Dacă bandele „tradiționale” implicate în furturile de artă foloseau cândva „înşelăciunea şi discreţia”, aveau un lider central şi cunoştinţe de specialitate, hoții din prezent acționează la întâmplare, fiind doar în căutare de profit.
„Spre deosebire de traficanţii obişnuiţi de bunuri culturale, care evită de obicei violenţa şi se specializează în infracţiuni organizate împotriva proprietăţii sau în furtul de bunuri culturale, aceste persoane au adesea antecedente de implicare în alte tipuri de infracţiuni. În plus, unii hoţi reţinuţi în cazuri recente par să-şi coordoneze acţiunile în mod ad hoc, fiind adesea recrutaţi la nivel local prin intermediul reţelelor sociale şi al canalelor de comunicare instantanee, fără a avea legături anterioare între ei. Acest lucru diferă de structura obişnuită a reţelelor criminale implicate în traficul de bunuri culturale, care funcţionează de obicei sub forma unui grup central organizat în jurul unui lider”, se arată în raportul Europol.
Jafuri în cascadă. Joi a fost furat și un colier Van Cleef & Arpels cu diamante din MAKDupă jaful din Spania, un eveniment similar a înregistrat joi și în Viena, unde un colier Van Cleef & Arpels cu diamante, montat pe platină, cu o greutate de peste 200 de carate şi compus din 673 de pietre preţioase, a fost furat din Muzeul de Arte Aplicate din Viena (MAK).Hoții, doi bărbați care au pătruns în muzeu în plină zi, achitând biletul de acces, au fost filmaţi de camerele de supraveghere ale muzeului. Poliția austriacă a anunțat că „au spart o vitrină de sticlă” cu un ciocan, înainte de a „fugi cu bijuteria într-o direcţie necunoscută”.Bijuteria era prezentată publicului în cadrul unei expoziţii temporare dedicate casei franceze Van Cleef & Arpels, fondată în 1906 pe Place Vendôme din Paris şi specializată în bijuterii de lux.Aproximativ 500 de piese sunt expuse începând cu 10 iunie şi până pe 27 septembrie, dintre care peste 300 provin din colecţia Van Cleef & Arpels şi peste 200 din cea a muzeului MAK.Este vorba despre o bijuterie realizată special pentru fosta familie regală egipteană, purtată de regina egipteană Nazli în 1939 cu ocazia nunţii fiicei sale, Faiza, cu viitorul şah Mohammad Reza Pahlavi.Bijuteria de gală este realizată din platină şi 673 de diamante, cu o greutate totală de 200 de carate.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Ordinea Zilei/ Muzeul din Villena/ Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: Secretele faraonului Amenhotep I, dezvăluite printr-o tomografie 3D
