Get this Widget
Mountain View
Mountain View

Impactul Legii offshore asupra investiţiilor din Marea Neagră

0

Titularii de acorduri petroliere din perimetrele offshore au primit, pe data de 9 iulie 2018, veşti importante din partea Parlamentului, care a înaintat spre promulgare, cu rapiditate, dar si cu niște noi modificări, proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (denumită în mod generic „Legea offshore”).

S-a produs – ca urmare – un val de reacţii din partea reprezentanţilor industriei petroliere româneşti, atât din cauza noilor articole de fiscalitate din proiectul de Lege (modificate semnificativ față de varianta propusă de Senat), cât şi din perspectiva procedurii de aprobare a proiectului de Lege (fără o consultare prealabilă, evaluări de impact sau dezbateri publice transparente).

Principalele probleme ridicate sunt, cum era de aşteptat, referitoare la modificările de ordin fiscal aduse de ultima variantă a Legii offshore. Pe scurt, aceste modificări se referă, printre altele, la:

  • Prevederile privind creditul fiscal (care ar fi reprezentat o garanție a stabilității cadrului fiscal) au fost eliminate;
  • Se introduce o impozitare progresivă a veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore. Cotele variază între 15% și 50%, în funcţie de nivelul preţului pe MWh practicat;
  • Se introduce posibilitatea deducerii investiţiilor în segmentul upstream, în limita maximă de 60% din totalul veniturilor suplimentare;
  • Vânzarea gazelor naturale din perimetre offshore va trebui să se realizeze în proporţie de 50% pe piața românească.

În ceea ce priveşte eliminarea creditului fiscal, de reţinut că acesta a fost conceput ca o măsură de stabilitate şi predictibilitate fiscală pentru titularii de acorduri petroliere pentru perimetre offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a Legii. Eliminarea lui, aşadar, pune anumite piedici în continuarea discuţiilor şi luarea unei decizii pentru continuarea investiţiilor în proiecte pentru exploatarea gazelor naturale din perimetre offshore.

De ultimă oră sunt și problemele ridicate de către reprezentanții titularilor de acorduri privind deducerile acordate pentru investiții în limita de 60%. Deși această deducere ar trebui, la nivel teoretic, să reprezinte un avantaj fiscal pentru titulari, formula de calcul detaliată în Anexa 2 la proiectul Legii offshore pare să condiționeze deducerea de luna în care s-a realizat efectiv vânzarea gazelor naturale – ceea ce reprezintă o restrângere a efectelor benefice ale acestei măsuri și o potențială limitare a avantajului fiscal aferent. Având în vedere valoarea mare a investițiilor upstream inițiale, specifică segmentului de offshore, ar trebui căutate mecanisme care să permită acordarea deducerilor pe parcursul realizării investițiilor (și nu doar la momentul vânzării propriu-zise).

În plus față de modificările de mai sus, rămâne în continuare controversa referitoare la obligativitatea angajării cetățenilor români cu rezidență fiscală în România (după cum a fost și cea legată de obligația de a folosi subcontractori români), subiect al contestării de către Ministerul Energiei în adrese trimise către Camera Deputaților. Pot oare asemenea prevederi să conducă la un potențial infrigement din partea Comisiei Europene din perspectiva încălcării principiilor pieței libere? Rămâne de văzut.

Toate întrebările și problemele ridicate mai sus pot găsi răspuns în urmarea unei proceduri corecte de aprobare a Legii offshore, necesitând, printre altele, o analiză detaliată de impact, cu date statistice, comparații cu piețe internaționale, cu dezbateri publice și o colaborare strânsă și transparentă cu mediul de afaceri din industria petrolieră românească.

Autor: Alex Milcev, Liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică, EY România
Facebook Comments

Share.

Leave A Reply