Noi cercetări sugerează că petrecerea unui timp excesiv de îndelungat lucrând singur poate dăuna sănătății mintale. În contextul în care companiile anunță noi directive privind revenirea la birou, experții subliniază importanța includerii unor interacțiuni sociale semnificative în programul zilnic, indiferent de locul în care se desfășoară activitatea, scrie CNN.
Un studiu recent, publicat în revista „Science”, a evidențiat faptul că persoanele care locuiesc singure și au un loc de muncă ce permite lucrul de la distanță se confruntă cu un nivel mai ridicat de suferință psihică și izolare socială comparativ cu cele a căror activitate necesită prezența fizică la locul de muncă.
Autorii au analizat date colectate pe parcursul a peste un deceniu în cadrul unor sondaje naționale și au comparat situația angajaților din domenii care permit munca la distanță (precum marketingul) cu cea a celor care necesită prezență fizică (precum chirurgia). Studiul nu a urmărit numărul exact de persoane care au lucrat de la distanță.
Studiul a relevat că angajații care ocupă funcții ce permit munca la distanță și care locuiesc singuri au petrecut 25% din zile fără niciun fel de interacțiune socială – o pondere de peste două ori mai mare decât în cazul celor care ocupă funcții ce nu permit acest mod de lucru.
În contextul în care unele companii insistă ca angajații să revină la birou chiar și cinci zile pe săptămână, o prezență mai frecventă la sediu ar putea părea o idee nu tocmai rea.
Totuși, deși munca desfășurată exclusiv de la distanță poate constitui un factor de risc pentru apariția singurătății, o prezență fizică mai intensă la locul de muncă nu reprezintă întotdeauna o soluție mai bună, a explicat dr. Constance Noonan Hadley, psiholog organizațional și fondatoare a Institute for Life at Work, care nu a participat la realizarea studiului respectiv.
„Această abordare pornește de la premisa că, odată ajuns la birou, angajatul beneficiază de un mediu semnificativ și satisfăcător din punct de vedere social”, a afirmat Hadley.
Combaterea sentimentelor de singurătate și izolare începe prin petrecerea unui timp mai îndelungat în medii în care te simți apreciat și înțeles, fie că este vorba despre birou sau despre orice alt loc.
Avantajele și dezavantajele muncii de acasă
La câțiva ani după pandemie, munca la distanță rămâne populară în Statele Unite: potrivit unui sondaj Gallup realizat în noiembrie, 61% dintre angajații americani a căror activitate permite lucrul de la distanță preferă un regim hibrid, 33% optează pentru munca exclusiv la distanță, iar 6% preferă să lucreze de la sediul companiei. Participanții la sondaj au indicat echilibrul dintre viața profesională și cea personală drept unul dintre principalele motive pentru care apreciază munca în sistem hibrid. Alte studii au arătat, de asemenea, că munca la distanță sporește productivitatea.
Deși studiul publicat în revista „Science” a constatat că angajații din domenii care permit munca la distanță prezentau niveluri mai ridicate de suferință psihică, alți experți au avertizat împotriva ideii că munca la distanță, în sine, ar deteriora sănătatea mintală.
Într-un studiu publicat în luna iulie în „Frontiers in Psychology”, angajații care lucrau de la distanță au raportat cel mai ridicat nivel de bunăstare pozitivă dintre cei aproximativ 7.700 de lucrători din domeniul sănătății chestionați – aceștia ocupând posturi în regim exclusiv la distanță, hibrid sau cu prezență fizică la sediu.
Anika Farmer, în vârstă de 45 de ani, avocată stabilită în Trinidad și Tobago, lucrează de la distanță din anul 2020. Doi ani mai târziu, a primit un diagnostic de afecțiune cronică ce a făcut dificilă deplasarea zilnică cu mașina – un drum de două ore și jumătate – până la birou. Scăpată de naveta de dimineață, ea folosește timpul respectiv pentru a face exerciții fizice și a practica „mindfulness” înainte de a-și începe ziua de lucru.
„Acest lucru contează enorm pentru nivelul de stres și pentru tot restul”, a spus Farmer. Un avantaj este faptul că locuiește împreună cu mama și unchiul ei, precum și cu câinele său, Zeke, având astfel parte de companie.
Un alt studiu publicat în revista „Science” a constatat că, de la începutul pandemiei, variația nivelului de suferință psihologică a fost de două ori mai mare în cazul persoanelor care locuiesc singure și au locuri de muncă ce permit lucrul de la distanță, comparativ cu cele care locuiesc alături de alte persoane. Atunci când treceau zile întregi fără a interacționa cu cineva, acestea nu compensau lipsa contactului social prin socializare după programul de lucru.
Un astfel de comportament poate izvorî din singurătate sau din lipsa de exercițiu, facilitând evitarea interacțiunilor viitoare, a explicat Hadley. Persoanele singure, care devin mai sensibile la respingerea socială, pot evita interacțiunile ulterioare ca mecanism de apărare, a adăugat ea.
Înapoi la birou?
La prima vedere, munca de la birou are avantajele sale. Un raport KPMG din 2024 a relevat că 86% dintre directorii executivi (CEO) intenționează să îi recompenseze pe angajații care petrec mai mult timp la birou.
Un studiu publicat în luna mai în „Social Science Research Network” a constatat că munca la distanță diminuează șansele tinerilor de a se angaja în viitor. Însă prezența la birou nu garantează interacțiunea socială.
„Nu poți presupune că, doar pentru că cineva se află la birou, interacționează efectiv cu alți oameni”, a declarat Tammy Allen, psiholog din Tampa, Florida, a cărei activitate de cercetare vizează munca la distanță, formele flexibile de lucru și sănătatea ocupațională.
De asemenea, acest lucru nu garantează că relațiile cu persoanele prezente la birou sunt pozitive. Mediile pozitive, care oferă satisfacție pe plan social, sunt cele în care oamenii primesc din partea celor din jur confirmarea că sunt observați, apreciați și înțeleși, a explicat Hadley.
Prin urmare, obligarea angajaților să revină la birou poate avea un efect contrar asupra sănătății mintale și a stării de bine. „Atunci când liderii impun o măsură pe care oamenii, în mod clar și vocal, nu și-o doresc, acest lucru poate amplifica sentimentul de singurătate”, a spus Hadley, subliniind importanța faptului ca angajatorii să își asculte angajații și să conceapă programe de mentorat, grupuri sociale și evenimente la care aceștia să își dorească să participe.
Angajații care suferă de o stare cronică de singurătate și întâmpină dificultăți în ceea ce privește încrederea în interacțiunile sociale ar putea avea nevoie de sprijin suplimentar, a menționat Hadley. Invitațiile personale la diverse evenimente pot contribui la atenuarea temerilor legate de respingere și îi pot încuraja să participe.
Crearea de conexiuni, indiferent unde lucrezi
Dacă lucrezi de la distanță și petreci mult timp singur, chiar și o mică interacțiune socială poate conta enorm.
Chiar și interacțiunile minore – precum o discuție cu barista sau un zâmbet adresat unui necunoscut – pot oferi oamenilor un sentiment de apartenență, potrivit unui studiu din 2013.
În cadrul cercetării sale, Hadley i-a întrebat pe participanți care mediu de lucru le oferea cea mai mare satisfacție pe plan social; rezultatele au indicat că nu era vorba nici despre casă, nici despre birou, ci despre un al treilea spațiu, situat la mijloc. Participanții au menționat locuri în care puteau fi ei înșiși, autentici: spații de lucru comune, precum cafenelele.
Acolo nu existau tensiuni ascunse sau rivalități, întrucât nu desfășurau aceeași activitate ca ceilalți clienți. Atunci când te gândești cum să incluzi mai multe interacțiuni sociale în programul tău zilnic, „nu este obligatoriu ca acestea să aibă loc la birou”, a precizat Hadley.
Totul ține de echilibru – dacă locul de muncă îți permite acest lucru – și de a merge acolo unde te simți cel mai bine integrat.
