Romanii incep sa-si intoarca fata catre cultura. Cum se simte acest lucru in activitatea muzeului pe care il manageriati?A crescut numarul vizitatorilor? S-au majorat incasarile?
Intoarcerea romanilor catre cultura adevarata se simte in mod tot mai acut in ultimii ani, fenomen devenit social prin participarea unor categorii de public tot mai diverse la actul cultural produs in muzee, teatre , filarmonici, cinematografe etc. Muzeul, ca institutie de cultura, sub impactul noilor tendinte nationale si europene de percepere a culturii de catre publicul vizitator, vine in intampinarea acestora cu o oferta culturala care are in vedere in principal tocmai satisfacerea nevoilor de ordin informational, educativ, de amuzament si relaxare a persoanelor care intra in muzeu si care are nenumarate asteptari. Diversificarea activitatilor si a evenimentelor organizate care aseaza vizitatorul in centrul preocuparilor muzeului, au condus in mod evident la cresterea numarului acestora, dar si la fidelizarea si atragerea unor noi categorii de public vizitator. Acest fapt se reflecta si in incasarile tot mai mari.
Care sunt cele mai de succes trei evenimente organizate de institutia pe care o coordonati?
Cele mai de succes evenimente organizate de muzeul devean sunt:
- Noaptea Cercetatorilor, eveniment european care a reunit o conferinta stiintifica adresata specialistilor si un program interactiv cu publicul, desfasurat la standurile cu inventii si inovatii, la care s-au facut demonstratii care au atras un numar foarte mare de vizitatori (peste 2000). Trebuie mentionat faptul ca volumul conferintei este primul din Romania care s-a axat doar pe lucrari care au avut ca subiect cercetarea din diverse domenii stiintifice;
- Noaptea Muzeelor, eveniment european in cadrul caruia publicul vizitator a fost delectat cu o serie de activitati (prezentari de costume antice si medievale, demonstratii de lupte daco-romane si medievale, tir cu arcul, ateliere de metaloplastie, confectii din os si silex, gastronomie antica, olarit, prezentarea unei piese de teatru etc.), cele mai multe interactive, care au oferit o alternativa excelenta de petrecere a timpului liber la muzeu. Numarul vizitatorilor a fost de peste 2500;
- Opera Nights, eveniment cultural-muzical national care s-a desfasurat la sediul muzeului pe parcursul a 4 seri, ultima fiind dedicata balului de inchidere a evenimentului si care a adus la muzeu peste 1700 de persoane.
Se apropie vara, iar multi dintre romani au inteles ca vacanta poate insemna si un prilej de descoperire a unor locuri extraordinare din aceasta tara. Cu ce il puteti atrage pe turistul roman, dar pe cel strain?
Bogatia monumentala a judetului Hunedoara, care ne plaseaza pe primele locuri din tara, reuneste cetatile dacice, capitala Regatului Dac de la Sarmizegetusa Regia si capitala Daciei Romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, biserici de piatra si de lemn din perioada medievala si moderna, troite de lemn, fortificatii si cetati medievale, castele si conace, parcuri si rezervatii naturale, muzee de istorie, arheologie si etnografice si case memoriale (Muzeul de Arheologie de la Sarmizegetusa, Complexul Muzeal de la Tebea, Muzeul de Etnografie si Arta Populara de la Brad si de la Orastie, Casa Memoriala Aurel Vlaicu din comuna Aurel Vlaicu si Casa Memoriala Avram Iancu de la Baia de Cris), monumente care pot satisface cu usurinta orice gust in materie de cultura, informatie stiintifica si educatie. Peisajele naturale superbe intregesc oferta monumentala, fapt care atrage cu usurinta orice turist roman sau strain in judetul Hunedoara.
Sunt tari care au reusit sa transforme siturile arheologice in adevarate atractii turistice, dar si in surse de produs bani. Este turismul cultural o solutie pentru Romania?Ce ar trebui sa faca statul pentru ca locurile frumoase si incarcate de istorie de la noi din tara sa fie mai vizibile?
Succesul altor tari care au transformat turismul cultural intr-o adevarata industrie pot servi de model Romaniei care este binecuvantata cu nenumarate monumente naturale, arheologice si istorice, dar si cu un cadru natural de exceptie care cuprinde toate formele de relief, inclusiv litoralul. Pentru a produce bani cat mai multi din aceste bogatii culturale, statul ar trebui sa inteleaga potentialul monumentelor respective dar si oportunitatea oferita de acestea. Salvarea, pastrarea si conservarea lor ar trebui sa constituie unul dintre cele mai importante obiective ale fiecarui judet posesor al acestor comori, sprijinit financiar in aceste demersuri de statul roman prin ministerele corespunzatoare, in primul rand prin Ministerul Culturii. Preocuparea permanenta manifestata la nivel mondial de pastratea a patrimoniului national si mondial reprezinta nu numai o prioritate, ci o necesitate daca dorim sa pastram si sa transmitem generatiilor viitoare zestrea culturala materiala si imateriala primita de la stramosii nostri. In intampinarea acestui obiectiv, muzeul devean a facut deja primii pasi fiind unul dintre membrii proiectului european Ruta Imparatilor Romani, care face parte din proiectul mai larg Rute culturale in zona inferioara si de mijloc a Dunarii, Ulpia Traiana Sarmizegetusa facand parte din prima ruta culturala europeana certificata de Consiliul Europei in anul 2015.
Se apropie Noaptea Muzeelor. Ce surprize pregatiti?
Noaptea Muzeelor 2016 va fi, ca si in anii trecuti, evenimentul dedicat in intregime comunitatii locale, dar si turistilor care in aceasta perioada se vor afla in Deva si Orastie. Programul de la Deva va cuprinde prezentari de costume antice si medievale, demonstratii de lupte antice, demonstratii si activitati interactive cu publicul in cadrul atelierelor de olarit, tesut, metaloplastie, sculptura in lemn, confectii din os si corn, gastronomie antica, tir cu arcul, aruncarea sulitei, jocuri romane, dans mediaval, reprezentatia piesei de teatru Natasha by Cehov, parada de personaje Disney. La Muzeul de la Orastie va fi vernisata expozitia temporara Traditii mestesugaresti si o demonstratie in vivu cu mestesugari traditionali.
Care sunt principalele provocari ale unui manager care conduce o institutie de cultura?
Principalele provocari ale unui manager care conduce o institutie de cultura consider ca se rezuma la mentinerea unui echilibru intre misiunea muzeului, asteptarile publicului si resursele financiare alocate in vederea implementarii activitatilor cuprinse in Agenda culturala anuala, adica a programelor si proiectelor propuse. De asemenea, o provocare a constituie si comunicarea, atat cea interna, cat si cea externa, de primii depinzand realizarea calitativa a activitatilor propuse si a bunului mers al institutiei din punct de vedere stiintific, educational, cultural, administrativ si financiar, iar de ultimii, colaborarea si perceperea muzeului ca o adevarata institutie de cultura.
Functioneaza un muzeu pe aceleasi principii ca o firma sau parghiile manageriale trebuie adaptate in asa fel incat economicul sa se imbine perfect cu domeniul cultural? Putem vorbi despre profit in cazul unei institutii de cultura?
Daca avem in vedere schimbarile majore survenite in managementul institutiilor culturale, putem conchide ca si acestea pot functiona, intr-un anumit sens, asemeni unor firme, uzand de anumite parghii manageriale comune. Deosebirea consta in faptul ca prioritatea unei firme o reprezinta profitul, pe cand muzeul nu urmareste in mod predilect acest lucru. De aceea, economicul trebuie sa se imbine armonios cu scopurile culturale, care sunt prioritare. Muzeele obtin anumite venituri proprii din vanzarea de bilete, materiale publicitare, inchirieri de spatii, contracte de descarcari arheologice etc.
Se discuta foarte mult despre posibilitatea accesarii fondurilor europene. Sunt banii europeni a sursa de care muzeele din Romania se pot folosi pentru dezvoltare? De ce are nevoie un muzeu pentru a putea ajunge mai usor la aceste fonduri?
Banii europeni reprezinta o sursa de finantare excelenta pentru muzee, dar accesarea lor greoaie si lipsa personalului specializat in intocmirea de proiecte europene constituie un impediment major care speram sa se rezolve in viitorul apropiat.
Ce masuri ar trebui luate la nivel de stat pentru ca soarta institutiilor de cultura din Romania se se schimbe in bine?
Cea mai importanta masura pe care o poate lua statul in privinta institutiilor de cultura este alocarea unor fonduri mai generoase care sa le permita transpunerea in practica a activitatilor proprii, posibilitatea imbogatirii colectiilor prin noi achizitii, conservarea obiectelor muzeale care sufera de degradari, pastrarea in cele mai bune a colectiilor muzeale, a cladirilor monument istoric, a siturilor arheologice, precum si ajutarea acestor institutii sa le puna in valoare, sa le faca cat mai cunoscute. De asemenea, ar trebui ajutate prin promovare externa, in primul rand in spatiul european si nu numai.