Mănăstirea Ursulinelor este scoasă la vânzare, dar Primaria Sibiu a hotărât că nu își permite achiziționarea clădirii, astfel că trebuie găsit un cumpărător pe piața liberă pentru proprietatea alcătuită din terenuri în suprafaţă de aproximativ 8.000 mp şi construcţii. Până acum, compania Therme Group și-a anunțat intenția de a prelua acest imobil monument istoric.
Clădirea cunoscută drept Mănăstirea Ursulinelor se află în Sibiu, pe str. General Magheru Gheorghe, nr. 34-36. Imobilul nu mai este dorit de proprietarul său din prezent, Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, astfel că Primăria Municipiului Sibiu a fost înștiințătă în legătură cu această posibilă înstrăinare.
Fiind vorba despre un imobil monument istoric, Direcţia Generală Administrare Patrimoniu, Cadastru şi Autorizare Control şi Direcţia Economică din cadrul administrației locale au realizat o analiză, dar raportul de specialitate întocmit la final propune ca Municipiul Sibiu să nu îşi exercite dreptul de preemţiune, adică să nu achiziţioneze acest imobil. În urma acestei concluzii, primarul Astrid Fodor va supune aprobării Consiliului Local Sibiu în şedinţa din această lună un proiect de hotărâre în acest sens.
Primăria Sibiu nu are bani să preia Mănăstirea Ursulinelor
În raportul de specialitate întocmit de experții Primăriei Sibiu se arată că exercitarea dreptului de preempţiune şi achiziţionarea imobilului ar presupune nu numai suportarea preţului de achiziţie al imobilului de 6,25 milioane de euro, ci şi asumarea unor costuri substanţiale pentru reluarea activităţii în imobil şi aducerea sa la standardele tehnice, funcţionale, de siguranţă şi de eficienţă energetică aplicabile în prezent:
- expertizarea tehnică pentru încadrarea în clasa de risc seismic şi realizarea lucrărilor de consolidare necesare;
- investiţii pentru adaptarea clădirii în vederea obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu a clădirilor;
- renovarea completă şi dotarea clădirilor
La toate acestea, s-ar adăuga şi costurile permanente de exploatare ulterioară.
În aceste condiții, specialiștii municipalității sibiene au propus ca instituția să nu achiziționeze imobilul. Recomandarea a intervenit și după analiza situației bugetare și a programelor de investiţii deja aprobate sau planificate, analiză din care rezultă că achiziţia acestui imobil ar presupune alocarea unor resurse financiare semnificative, cu impact asupra utilizării eficiente şi responsabile a resurselor publice şi asupra priorităţilor investiţionale existente.
Resursele bugetului local sunt deja angajate în proiectele de investiţii aflate în derulare sau în diverse faze de pregătire, precum şi în asigurarea cheltuielilor neeligibile pentru investiţiile finanţate din fonduri europene nerambursabile deja contractate. În total, municipalitatea trebuie să asigure fonduri în valoare de minimum un miliard de lei pentru finanţarea obiectivelor de investiţii din următorii ani, valoarea fiind aferentă doar proiectelor mai avansate pentru care există deja indicatori tehnico-economici. În acest context, achiziţionarea imobilului Mănăstirea Ursulinelor din Municipiul Sibiu, care ar reprezenta o cheltuială foarte mare, nu este fezabilă din punct de vedere bugetar.
Therme Group vrea să investească 40 de milioane de euro în Mănăstirea Ursulinelor
Chiar dacă administrația locală nu-și permite achiziționarea acestui imobil, există un investitor privat care și-a anunțat inteția de a-l prelua.
Compania Therme Group a transmis către Primăria Sibiu o adresă prin care își prezintă intenţia de a achiziţiona clădire. În documentul respective este precizat faptul că Therme Group își asumă un angajament ferm de a investi 40 de milioane de euro pentru achiziţionarea, consolidarea şi renovarea clădirii, cu respectarea valorii sale de patrimoniu şi a exigenţelor impuse de statutul său de monument istoric.
Mai mult, Therme Group, prin această tranzacție, și-a propus să transforme fosta Mănăstire într-unul dintre cele mai vizitate centre din Europa dedicate artei, patrimoniului cultural şi educaţiei, deschis comunităţii locale şi vizitatorilor Sibiului, care să redea oraşului un reper cultural pe măsura istoriei sale.
„Este pentru prima dată când un investitor privat, care a demonstrat că are viziune, capacitate managerială şi financiară, doreşte şi îşi asumă să facă o asemenea investiţie într-un monument istoric din Sibiu şi în cultură. Această iniţiativă este de apreciat cu atât mai mult cu cât investitorul şi-a asumat nu numai un act de protecţie a patrimoniului cultural şi responsabilitatea faţă de istoria Sibiului, ci şi de a readuce la viaţă această clădire, transformând-o într-un hub cultural şi redând-o astfel comunităţii”, a susținut Astrid Fodor, primarul Municipiului Sibiu.
Catacombele de la Mănăstirea Ursulinelor
Mănăstirea Ursulinelor reprezintă un punct de atracție pe harta turismului din Sibiu. De mare interes sunt catacombele care adăpostesc mormintele maicilor şi slujitorilor fostei Biserici şi ai Mănăstirii Ursulinelor și care sunt construite la subsolul fostului locaș de cult.
Călugării dominicani au construit biserica şi mânăstirea în anul 1474 pe acest loc strada Sării (în prezent strada Gheorghe Magheru), în stil gotic.
Astăzi se păstrează elemente ale construcției: portalul de acces în arc frânt, realizat din piatră, zona capelei de pe peretele nordic la nivelul bolţilor şi al ancadramentelor, dar şi contraforţii la exterior. Pe portalul de intrare s-au păstrat trei inscripţii: „MGC RAA 1662”, „Renovata Anno Domini 1928 Baumaister E. Thurmayer” si pe verticala, „STEINMETZ ZIEGLER A. 1928 9”.
Pe faţada vestică, deasupra portalului de intrare, se află statueta Sf. Ursula într-o nişă de formă semicirculară. De o parte şi de alta a nişei se află două console pe care se sprijină două coloane circulare cu capiteluri în stil corintic care susţin un un fronton de formă triunghiulară, a cărui cornişă profilată este decorată cu o friză din elemente florale.
Statueta Sf. Ursula este aşezată pe un soclu de tip baroc, sub care se află un ecuson albastru cu inscripţia „Ursula”. Capul sfintei este încununat de o coroană, fiind înconjurat de o aură. Ea este îmbrăcată cu o rochie albă peste care se află o pelerină de culoare roșie, prinsă la gât cu o agrafă. Sfânta Ursula ține în mâna dreaptă o frunză de palmier, simbol al martirajului, iar în cealalaltă mână are un steag pe al cărui corp este aplicată o cruce de culoare roşie. Steagul are în vârful lancei o cruce aurită.
Contrafortul din colţul de Nord-Est păstrează un obuz încastrat în zid.
Scurt istoric al edificiului
- În anul 1543, în urma Reformei, populaţia săsească a trecut la luteranism, iar mănăstirea a fost desfiinţată. Biserica a intrat în posesia luteranilor. În perioada habsburgică biserica, cunoscută sub numele de „Biserica mănăstirii” (în germană Klosterkirche) a revenit cultului romano-catolic, fiind încredinţată maicilor ursuline, pentru a construi alături un pension de fete.
- În 12 iulie 1733 au venit din Bratislava opt călugăriţe ursuline, fiind primite într-un mod festiv.
- În 1734 lângă biserică s-a construit mânăstirea propriu-zisă. În 1769 clădirea a fost extinsă (banii fiind oferiţi călugăriţelor de către împărăteasa Maria Tereza) pentru a putea face faţă noii instituţii care se va ridica aici, adică şcoala catolică.
- în 1772 Lucrările au fost terminateși au costat 38.821 guldeni. Desfiinţarea ordinului iezuit (primul ordin călugăresc sosit în oraş odată cu administraţia habsburgică) de către împăratul Iosif al II-lea, a făcut ca multe dintre activităţile acestora să fie preluate de către alte ordine călugăreşti.
- În 1789, ursulinele au deschis şcoala elementară catolică numită Şcoala Normală k.u.k. (Şcoala Naţională a Marelui Principat). Şcoala era o continuare a gimnaziului catolic iezuit care funcţiona din anul 1774. Şcoala ursulinelor (Ursuliner-Nonnen, Kloster und Schule) a fost una dintre şcolile de elită ale oraşului, aici învăţând copii ai familiilor bogate, care doreau să-şi educe copiii într-un mediu german după un tipic iezuit.
- În perioada interbelică aici a funcţionat atât şcoala elementară de fete romano-catolică „Sf. Ursula”, cât şi Gimnaziul de fete (rom-cat) „Sf. Ursula”
- În anul 1948 a fost desfiinţată.
- În perioada comunistă aici a funcţionat Liceul Pedagogic care după 1990 și-a schimbat denumirea în Colegiul Pedagogic „Andrei Şaguna”. În 2010 colegiul s-a mutat pe aleea Turnu Roşu.
- Subsolul Bisericii şi mănăstirii Ursuline a fost folosit în timpul războiului drept adăpost antiaerian şi spital de război.
În subsolul bisericii sunt zeci de morminte puternic afectate de trecerea timpului. Criptele adăpostesc rămăşiţele pământeşti ale măicuţelor şi călugărilor care au slujit în Sibiu sau care şi-au găsit sfârşitul aici. Numele lor este greu de identificat, în majoritatea cazurilor foarte puţine morminte păstrând însemnele iniţiale. Caracteristic acesui spațiu este faptul că unele monumente funerare sunt deschise.
Legenda Sfintei Ursula
Legenda spune că Ursula, fiica unui rege creştin din Bretania, a fost cerută în căsătorie de un prinţ păgân, dar ea se consacrase în mod tainic lui Dumnezeu. Ursula a cerut trei ani timp de gândire, pentru a cunoaşte mai bine voinţa Domnului. În pelerinajul pe care l-a făcut spre Roma a cerut să fie însoţită de o mie de tinere, iar fiecare dintre cele zece slujnice ale sale, de alte 1000 de tinere. 11.000 de fecioare, călăuzite de Ursula, au traversat marea dintre Anglia şi continent, îndreptându-se spre Roma.
Pe drumul de întoarcere, în Köln, furia barbarilor s-a revărsat şi asupra lor, tinerele fiind martirizate toate într-o singură zi, cu excepţia Ursulei. Impresionat de frumuseţea ei, conducătorul hunilor, Attila, a cerut-o de soţie. Refuzul i-a adus Ursulei moartea. Peste locul unde au fost îngropate s-a ridicat în secolul al VII-lea o biserică, iar apoi şi o mănăstire, în memoria lor.În secolul al VIII-lea, la Köln, lângă o biserică au fost descoperite osemintele unor fecioare. Printre alte nume feminine, a fost găsit şi acela al Ursulei, o fată de unsprezece ani. După câte se pare, acea indicaţie de vârstă a fost citită ca undecimilia, adică „unsprezece mii”. De aici, povestea celor 11.000 de fecioare care au însoţit-o pe Sfânta Ursula în călătoria spre Roma.
Răspândirea cultului Sfintei Ursula s-a datorat în mare măsură alegerii ei ca patroană a institutului întemeiat în anul 1530 de către Sfânta Angela de Merici pentru formarea culturală şi religioasă a tinerelor din zonele sărace, aşa-numitele „călugăriţe Ursuline”.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Muzeul Naţional Brukentha/ Răzvan Negru
