Get this Widget

Ministerul Sănătății vrea să implice sindicatele în limitarea șpăgii în spitale

0

“Atențiile” pentru cadrele medicale sunt un fenomen foarte des întâlnit în România și cu greu se va ajunge la acel nivel la care românul va merge la medic fără a mai avea asupra lui “un plic cadou”. Sunt puțini cei care au curajul de a pretinde un serviciu de care este îndreptățit să beneficieze fără a oferi în schimb o recompensă. De altfel, nu doar în Sănătate se practică politica șpăgii, ci  în mai toate zonele în care există prestatori de servicii.

Ministerul Sănătății vrea să implice sindicatele în limitarea șpăgii în spitale. Ministrul Sorina Pintea a anunțat că va realiza un plan de măsuri, împreună cu sindicatele din domeniu, pentru limitarea şpăgii din spitale, fenomen care este de “mare amploare”.

În cadrul negocierilor pe care reprezentanții Ministerului Sănătății le-au avut cu liderii Sanitas și Solidaritatea s-a dezbătut și problema atențiilor pe care cadrele medicale le primesc.”Concluzia a fost că împreună vom lua nişte decizii, poate chiar conştientizate într-un plan de măsuri, astfel încât să limităm foarte mult acest fenomen care din păcate nu este eradicat şi i-aş contrazice puţin pe colegii mei, în sensul că este încă de mare amploare. În permanenţă mesajele care îmi vin scot în evidenţă acest aspect“, a declarat oficialul guvernamental.

Cele două părți au convenit asupra dezvoltării unei politici de întărire a rolului sindicatului în luarea deciziilor, în rezolvarea unor probleme care ţin în organizarea muncii salariaţilor dintr-un spital.

De asemenea, am convenit să muncim, să lucrăm împreună pentru creşterea actului medical. (…) prin contractul de colectiv de muncă să întărim rolul sindicatului în luarea deciziilor, în rezolvarea unor probleme care ţin în organizarea muncii salariaţilor dintr-un spital“, a spus Pintea.

Ce spun sindicatele?

În schimb, Federaţia Solidaritatea Sanitară anunţă că şpaga din spitale nu este problema sindicatelor, ci a Guvernului, precizând că scena politică este marcată de lupta împotriva instituţiilor responsabile de sancţionarea corupţiei. Sindicaliștii atrag atenția că că eficienţa Guvernului în lupta împotriva mitei este mult diminuată. “Preocuparea Ministerului Sănătăţii pentru problema «şpăgilor din sănătate» o considerăm legitimă. Însă, ea nu poate fi redusă la problema plăţilor informale pe care se consideră că le primesc unii dintre salariaţi, aceasta fiind doar o mică parte a problemei. În condiţiile în care scena politică este marcată de lupta împotriva instituţiilor responsabile de sancţionarea corupţiei, scăparea marilor corupţi din politică pârând să fie preocuparea fundamentală a celor aflaţi la putere, este de aşteptat ca autoritatea şi eficienţa Guvernului în lupta împotriva «şpăgilor din sănătate» să fie mult diminuate, «marile şpăgi» (cele care afectează cel mai grav sistemul) fiind de fapt conectate la acest spaţiu al politicii”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Solidaritatea Sanitară.

De asemenea, federaţia anunţă că nu susţine practica plăţilor informale din sistemul sanitar, încurajând respectarea normelor deontologice.

Totodată, Federaţia Solidaritatea Sanitară anunţă că nu are competenţe legale de control şi sancţiune în privinţa plăţilor informale sau a condiţionării actului medical, precizând că apără interesele membrilor de sindicat.

Singurele organizaţii colective care sunt abilitate legal în privinţa monitorizării şi controlul respectărilor normelor deontologice, respectiv a sancţionării abaterilor de la regulile din domeniu, sunt organismele profesionale. Dacă Ministerul Sănătăţii consideră că aceste organisme nu-şi fac datoria atunci are posibilitatea de a le retrage atribuţiile în domeniu pe care le-a acordat (odată cu dreptul de-a obliga salariaţii la plata unor cotizaţii obligatorii)”, se mai arată în comunicat.

Sindicaliştii consideră că cel mai mare impact negativ asupra pacienţilor şi asupra salariaţilor îl are corupţia dezvoltată în jurul gestionării fondurilor publice din sănătate, ea determinând o continuă diluare a resurselor pentru tratarea pacienţilor.

Implicarea Federaţiei Solidaritatea Sanitară în problema «şpăgilor din sănătate» este limitată la participarea reprezentanţilor sindicatelor afiliate la comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor din unităţile sanitare. (…) şi comisiile de dialog social, consiliile de administraţie şi comitetele directoare. Federaţia Solidaritatea Sanitară consideră că din strategia de acţiune pentru descurajarea plăţilor informale trebuie să facă parte asigurarea resurselor necesare pentru tratamentul pacienţilor. Reamintim opiniei publice că problema plăţilor informale are două dimensiuni: Problemele deontologice ale câtorva dintre salariaţi. (…) Problemele deontologice ale unora dintre pacienţi sau aparţinători, cel mai adesea prilejuite de insuficienţa resurselor. Unii dintre pacienţi apelează la plăţile informale pentru a obţine prioritate în accesul la resursele medicale, adică pentru a trece „peste rând”, înaintea altor pacienţi”, mai spune comunicatul.

De asemenea, sindicaliştii spun că au solicitat Ministerului Sănătăţii o reformă a finanţării sistemului public de sănătate, astfel încât pacienţii să nu mai fie puşi în astfel de situaţii, diminuând astfel şi presiunea asupra salariaţilor.

Totodată, au cerut şi recunoaşterea limitelor resurselor pe care le are la dispoziţie sistemul public de sănătate, pentru a nu genera aşteptări nerealiste în rândul cetăţenilor.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” consideră că Ministerul Sănătăţii, înainte de a descrie plăţile informale ca fiind un fenomen naţional, este obligat să desfăşoare un studiu temeinic pentru identificarea amplorii problemei. (…) Practica Ministerului Sănătăţii de a indica e-mailurile şi telefoanele primite de reprezentanţii săi ca dovezi ar putea fi contracarată de indicarea discuţiilor pe care noi le avem cu unii dintre membrii noştri care indică absenţa practicii plăţilor informale. Însă, noi ştim că din punct de vedere ştiinţific ambele practici se menţin la nivelul dovezilor anecdotice, nefiind capabile de furnizarea unor dovezi ştiinţifice privind amploarea fenomenului (dovezile ştiinţifice fiind o condiţie obligatorie a oricărei politici publice riguroase)”, se mai arată în comunicat.

Sindicaliştii spun că cercetările desfăşurate de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială Solidaritatea au sugerat absenţa problemei plăţilor informale în cazul salariaţilor din sistemul sanitar românesc care ajung să lucreze în sistemele de sănătate occidentale.

În aceste condiţii, este evident că problema şpăgilor din sănătate nu este una a salariaţilor din sănătate, ci a modului în care este structurat sistemul. (…) Soluţia problemei n-o constituie demonizarea salariaţilor, ci regândirea sistemului. Or, reforma sistemului de sănătate stă în puterea Ministerului Sănătăţii”, a explicat Federaţia Solidaritatea Sanitară.

Rămâne însă de văzut în ce măsură discuțiile purtate se vor materializa în practică. “Atențiile” primite de cadrele medicale fac parte din cotidianul mioritic, devenind un obicei pe care românii îl practică de prea mult timp. Chiar dacă de cele mai multe ori acuzăm personalul medical de propagarea acestui fenomen, și noi suntem vinovați de extinderea lui, noi fiind cei care dăm șpaga. Medicii doar o primesc. Mai mult, atunci când pacienților le sunt pretinse tot felul de recompense, ei preferă să se conformeze și să treacă peste faptul că prin astfel de gesturi le sunt încălcate drepturile.

Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com
Facebook Comments

Share.

Leave A Reply