În urma unor săpături efectuate de arheologii Primăriei Parisului, a fost descoperit săptămâna trecută, sub clădirea Hôtel-Dieu, un zid din piatră și lemn datând din perioada galică. Urmele de incendiu prezente pe această structură ar putea oferi prima dovadă fizică a existenței Lutetiei descrise de Iulius Cezar, deși mai multe detalii necesită încă o confirmare, informează revista franceză GEO.
O descoperire importantă care ar putea oferi o nouă perspectivă asupra istoriei Parisului…. Începând cu luna februarie 2026, arheologi din cadrul Primăriei Parisului și al Institutului Național de Cercetări Arheologice Preventive (Inrap) efectuează săpături în subsolul curților spitalului Hôtel-Dieu, situat pe Île de la Cité.
Specialiștii au scos la lumină un zid cu o lungime de aproximativ douăzeci de metri, construit din blocuri de piatră și grinzi de lemn dispuse în rețea. Această tehnică este specifică fortificațiilor galice din perioada târzie a epocii fierului, după cum notează Arkeonews.
În spatele structurii, o platformă artificială din nisip și pietriș – cu o grosime de aproape doi metri – consolidează ipoteza că a fost vorba despre o fortificație importantă.
CITEȘTE ȘI: Un tezaur de monede din aur, bătute între anii 60 și 20 î.Hr., a fost descoperit în Țara Galilor
De asemenea, arheologii au observat pe zid urmele unui incendiu puternic. În apropiere au fost descoperite semințe carbonizate și resturile unei construcții din lemn mistuite de foc. La baza structurii a fost găsit un vârf de suliță galic, potrivit unui comunicat publicat pe 23 septembrie de Direcția Regională pentru Afaceri Culturale (DRAC) din regiunea Île-de-France.
Primele dovezi concludente privind amplasarea Lutetiei galice?
Aceste indicii i-au determinat rapid pe arheologi să ia în considerare ipoteza că zidul acesta ar putea face parte din fortificațiile „oppidum”-ului Lutetia – așezarea tribului Parisii descrisă de Iulius Cezar în textele antice „Commentarii de Bello Gallico”.
În anul 52 î.Hr., pe măsură ce Titus Labienus, locotenentul lui Cezar, înainta spre oraș, se spune că galii și-au incendiat propriul „oppidum” și i-au distrus podurile pentru a-i împiedica pe romani să-l cucerească.
Până în prezent, nicio descoperire arheologică concludentă nu reușise să identifice Lutetia galică pe Île de la Cité. „Amplasarea Lutetiei a fost subiect de dezbatere timp de secole. Din cauza lipsei dovezilor concrete pe Île de la Cité, unii au emis chiar ipoteza că aceasta s-ar fi aflat la Nanterre. Astăzi, având în vedere acest zid și contextul său, este foarte posibil să deținem cheia acestui mister”, subliniază Stéphane Deschamps, conservator regional pentru arheologie în cadrul DRAC Île-de-France.
O descoperire promițătoare
Rezultatele inițiale ale datării cu carbon-14 plasează elementele din lemn în intervalul cuprins între anii 200 și 10 î.Hr. Prin urmare, acest interval acoperă evenimentele din anul 52 î.Hr. relatate de Cezar. Totuși, marja de timp rămâne prea largă pentru a confirma că zidul a fost distrus chiar în timpul acelui eveniment.
Arheologii nu au stabilit încă funcția exactă a structurii, data construcției, circumstanțele distrugerii și legătura acesteia cu platforma situată în spatele ei.
De asemenea, aceștia vor căuta eventuale elemente structurale pe latura dinspre Sena, precum și straturi de locuire mai vechi. Ministerul Culturii subliniază, la rândul său, că funcția și cronologia zidului necesită clarificări suplimentare.
Cu toate acestea, dovezile convergente sunt suficient de solide pentru ca descoperirea să fie declarată de „importanță excepțională” de către Comisia Teritorială pentru Cercetare Arheologică.
Grav slăbit de un incendiu în vechime, zidul nu poate fi conservat integral „in situ” pe durata proiectului de renovare a complexului Hôtel-Dieu.
Realizarea unei copii (mulaj) și documentarea 3D vor asigura păstrarea unei mărturii a acestuia. O secțiune reconstruită, care să includă o parte din pietrele originale, ar putea fi, în cele din urmă, expusă într-un muzeu parizian.
SURSA: Ministère de la Culture – DRAC Île-de-France
