Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” îi invită pe toţi cei pasionaţi de ştiinţă să participe, vineri, la o nouă ediţie a Nopţii Cercetătorilor la Muzeul Antipa.
Vizitatorii vor avea parte de o serie de activităţi prin care vor afla o parte din tainele meseriei de cercetător. De asemenea, specialiștii muzeului vor descrie pe înţelesul tuturor ceea ce fac în laboratoare .
Programul Muzeului Antipa în ziua evenimentului:
- 10:00 – 14:00 – vizitarea expoziţiei permanente (ultima intrare: ora 13:00)
- 15:00 – 20:00 – activităţi dedicate Nopţii Cercetătorilor (ultima intrare: ora 19:00)
Intrarea la eveniment este liberă, iar vizitatorii vor avea ocazia să descopere ştiinţa din culisele muzeului.
Ce pot descoperi vizitatorii?
Cercetătorii îi aşteaptă pe vizitatori pentru a privi îndeaproape păsări naturalizate, pentru a auzi cântecele lor înregistrate din natură, şi pentru a afla detalii despre modul lor de viaţă. Împreună vor explora lumea păsărilor de amurg şi de noapte – o lume plină de sunete, forme şi adaptări uimitoare.
Împreună cu cercetătorii, publicul va afla despre diferenţele dintre speciile native şi cele alogene, despre felul în care insectele pot fi transportate accidental dintr-o zonă în alta şi despre motivele pentru care unele reuşesc să se răspândească mai rapid decât altele. În acelaşi timp, vom vedea cum exemplarele păstrate în colecţiile muzeale pot documenta apariţia şi răspândirea unor specii şi pot deveni puncte de referinţă pentru documentarea schimbărilor în ecosistemele locale.
De asemenea, vor afla mai multe curiozităţi despre lilieci (Ordinul Chiroptera), singurele mamifere adaptate la zborul activ. Această capacitate remarcabilă le-a permis să se răspândească pe aproape toate continentele şi să dezvolte o mare diversitate de metode de hrănire, strategii de reproducere şi tipuri de adăposturi. Sunt animale nocturne, cunoscute pentru stilul lor de viaţă colonial şi pentru capacitatea excepţională de regenerare a aripilor – rănile lor se vindecă rapid. Aripile liliecilor diferă ca formă între specii, în funcţie de tipul de hrană şi adăpostul preferat, optimizându-le astfel modul de viaţă. Cele mai multe specii de lilieci se hrănesc cu insecte, contribuind astfel la echilibrul ecosistemului. Alte specii preferă fructele, nectarul şi polenul, iar câteva sunt carnivore, consumând broaşte, crustacei sau chiar alţi lilieci.
La Noaptea Cercetătorilor, specialiştii vor fi în Sala de minerale şi roci, unde vor prezenta frumuseţea şi diversitatea comorilor naturale ascunse în adâncurile pământului. De la cristale rare la pietre preţioase, fiecare exponat spune o poveste fascinantă despre geologia şi istoria planetei noastre. Există peste 4000 de minerale în lume care se disting prin originea, culoarea şi cristalizarea lor. Aceste comori ale naturii sunt martori la istoria geologică a planetei noastre.
Tot de Noaptea Cercetătorilor, publicul va afla câte ceva despre aceste animale şi despre modul în care sunt ele studiate, pe teren şi în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”.
„Peştii, pe care suntem obişnuiţi să-i vedem în acvariu (sau farfurie), amfibienii şi reptilele, care multora le inspiră repulsie sau teamă, sunt animale extrem de interesante din punct de vedere ştiinţific – şi foarte vulnerabile la impactul negativ al omului asupra mediului, având nevoie de protecţie.”, subliniază reprezentanții muzeului.
Vizitatorii vor vedea câteva dintre colecţiile de lepidoptere din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, reorganizate, care sunt cele mai mari colecţii de acest fel din România.
„Reorganizarea, inventarierea şi catalogarea lor au permis optimizarea activităţilor de conservare şi întreţinere, precum şi utilizarea mai eficientă a datelor de colectare în cadrul diferitelor proiecte de cercetare. Aceste colecţii conţin informaţii valoroase privind biodiversitatea şi transformările acesteia în spaţiu şi timp, oferind, printre altele, oportunităţi unice de a analiza, inclusiv din punct de vedere genetic, populaţii sau specii fie aflate în declin, fie dispărute la nivel regional sau chiar naţional.”, transmit reprezentanții muzeului.
Muzeul Antipa a fost fondat în 3 noiembrie 1834
Muzeul Antipa este unul dintre cele mai importante din România şi Europa de Est, fondat în 3 noiembrie 1834, la iniţiativa Marelui Ban Mihalache Ghica, care a donat colecţii valoroase de monede, fosile, animale şi opere de artă.
În prezent, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” deţine un patrimoniu ştiinţific de circa două milioane de exemplare, grupate în colecţii zoologice, geologice, paleontologice dar şi de anatomie comparată, antropologie şi etnografie. Cu o medie de peste 500.000 de vizitatori anual, muzeul se numără printre cele mai vizitate instituţii culturale din România.
Actualul sediu din Şos. Kiseleff nr. 1 a fost proiectat de Dr. Grigore Antipa, director între 1893 şi 1944, care a modernizat expunerile şi a introdus primele diorame biogeografice din lume. Muzeul continuă să inspire prin cercetare, educaţie şi promovarea biodiversităţii.
Astăzi, Muzeul Antipa rămâne un reper în cercetarea biodiversităţii şi conservarea naturii, dar şi un spaţiu dedicat educaţiei şi descoperirii pentru vizitatori de toate vârstele. Cu o combinaţie de tradiţie şi inovaţie, muzeul oferă o experienţă captivantă şi inspiraţională despre diversitatea vieţii pe Pământ.
