O lucrare de rutină pentru amenajarea unei grădini, desfășurată în nordul Danemarcei, a scos la iveală cel mai mare tezaur de argint din epoca vikingă descoperit vreodată în această țară: 18,5 kilograme, cuprinzând aproximativ 700 de obiecte și fragmente, scrie Arkeonews.
Descoperirea a fost făcută într-o grădină privată de lângă Rebild, unde proprietarul pregătea terenul pentru o nouă terasă. Ceea ce păreau inițial a fi fragmente de fier vechi și ceramică s-a dovedit a fi, în scurt timp, un ansamblu de lingouri de argint, bijuterii și monede îngropate în urmă cu peste o mie de ani. Potrivit Nordjyske Museer, tezaurul a fost depus într-un vas de lut cândva în cursul secolului al X-lea.
Însăși amploarea sa face ca descoperirea acesta să fie excepțională. Cel mai mare tezaur de argint din epoca vikingă cunoscut anterior în Danemarca – tezaurul de la Terslev – cântărea aproximativ 6,5 kilograme. Prin urmare, tezaurul descoperit recent la Rebild este de aproape trei ori mai greu.
Totuși, arheologii afirmă că importanța sa rezidă mai mult decât din simpla greutate record. Concentrația neobișnuită de lingouri de argint, fragmentele de argint tăiat și bijuteriile oferă dovezi ale unei economii în care argintul în sine – și nu valoarea nominală a unei monede – putea funcționa ca monedă de schimb.
CITEȘTE ȘI: Un mormânt rar al unei fete vikinge din Danemarca păstrează vestimentație veche de 1.300 de ani
O avere vikingă măsurată în greutate
Tezaurul conține numeroase lingouri și brățări din argint, fragmente de argint tăiate intenționat, un mic ciocan al lui Thor, precum și 47 de monede și fragmente de monede. Aproximativ 320 de obiecte, cântărind 6,4 kilograme, se aflau încă în interiorul resturilor vasului de lut, în timp ce restul au fost recuperate din solul din jur.
Această compoziție este deosebit de semnificativă, deoarece monedele reprezintă doar o mică parte din greutatea totală a tezaurului; în schimb, ansamblul este dominat de bare și fragmente de argint.
Torben Sarauw, arheolog și responsabil cu patrimoniul cultural la Nordjyske Museer, a declarat că obiectele par să facă parte dintr-un sistem de valoare structurat, mai degrabă decât să reprezinte o acumulare accidentală de metale prețioase. Mai multe lingouri se încadrează în anumite categorii de greutate, iar tipare similare pot fi observate și în cazul unor fragmente de brățări sau bucăți de argint tăiat.
Acest tipar corespunde informațiilor deja cunoscute despre comerțul din epoca vikingă. Muzeul Național al Danemarcei subliniază faptul că argintul a devenit tot mai important în schimburile comerciale din acea perioadă, circulând sub formă de monede, lingouri, bijuterii și fragmente. Tranzacțiile puteau fi calculate prin cântărirea metalului cu ajutorul unor balanțe portabile și al unor greutăți standardizate; astfel, o monedă străină putea fi tratată, în esență, ca o cantitate determinată de argint, și nu doar ca o monedă emisă de un conducător îndepărtat.
Tezaurul de la Rebild oferă o imagine arheologică neobișnuit de vastă a acelui sistem. Bijuteriile puteau fi tăiate, monedele divizate, iar argintul topit sau turnat din nou, deoarece metalul își păstra valoarea chiar și atunci când obiectul inițial își pierdea forma.
CITEȘTE ȘI: Un arheolog susține că a descoperit mormântul vikingului Ivarr cel Fără OS
Un lingou de argint poartă o inscripție runică misterioasă
Printre sutele de piese se numără un lingou care se distinge dintr-un alt motiv. Pe suprafața sa au fost incizate rune, formând o inscripție care ar putea fi citită drept „hutu”.
Cercetătorii nu au stabilit încă semnificația acestui cuvânt. Reprezentanții Nordjyske Museer afirmă că acesta ar putea reprezenta un nume propriu, un semn de proprietate sau o altă formă de identificare cu o anumită semnificație.
Inscripția ridică o întrebare la care metalul în sine nu poate răspunde: dacă unele dintre aceste piese de argint standardizate purtau, la rândul lor, amprenta unei identități sau a unei istorii personale înainte de a ajunge în tezaur.
Studii ulterioare ar putea, în cele din urmă, să clarifice dacă inscripția își găsește corespondente în alte zone ale lumii vikinge.
CITEȘTE ȘI: Noile descoperiri arheologice din Suedia rescriu istoria vikingilor
Monedele leagă Rebild de Anglia și de lumea islamică
Monedele adaugă o nouă dimensiune tezaurului de la Rebild. Sunt prezente atât dirhami arăbești din argint, cât și monede anglo-saxone, ceea ce demonstrează că o parte din argintul îngropat în nordul Iutlandei circulase prin rețele care se extindeau mult dincolo de granițele Danemarcei.
Dirhamii au ajuns în Scandinavia în număr mare prin intermediul rutelor comerciale dinspre est, în epoca vikingă. Multe dintre aceste monede erau tăiate în bucăți mai mici și evaluate în funcție de conținutul de argint, nu după valoarea lor nominală inițială. Mai multe fragmente monetare din tezaurul de la Rebild se înscriu în acest tipar mai larg al unei economii a argintului bazate pe greutate.
O monedă deosebit de importantă indică o direcție opusă: Anglia aflată sub stăpânire vikingă. Potrivit lui Kirstine Pommergaard, custode în cadrul Muzeului Național al Danemarcei, cea mai recentă monedă identificată în tezaur a fost bătută la York între anii 921 și 925, perioadă în care orașul se afla sub stăpânire vikingă.
Această dată le oferă arheologilor un reper cronologic util. Tezaurul nu a putut fi îngropat înainte ca moneda să fie bătută și să intre în circulație, deși moneda în sine nu stabilește cu exactitate momentul în care a fost depus argintul.
Moneda face parte din emisiunea dedicată Sfântului Petru, specifică orașului York din perioada stăpânirii vikinge. Designul său îmbină reprezentarea unei săbii și a unui ciocan cu o inscripție care face referire la Sfântul Petru. Pommergaard interpretează această combinație în contextul unei epoci în care simbolurile creștine și cele ale mitologiei nordice vechi puteau coexista în peisajul cultural al orașului York din perioada vikingă.
Luate împreună, monedele islamice și cele englezești dezvăluie mai mult decât bogăția proprietarului. Ele arată cum argintul care ajungea în nordul Danemarcei putea circula prin rețele economice ce se întindeau spre est, către lumea islamică, și spre vest, peste Marea Nordului, înainte de a fi, în cele din urmă, cântărit, divizat și depozitat într-un tezaur din epoca vikingă la Rebild.
Zona Rebild a scos la iveală, până în prezent, mai multe tezaure vikinge importante
Noua descoperire devine și mai intrigantă atunci când este analizată în context geografic. Un alt tezaur masiv de argint din epoca vikingă fusese descoperit în zona Rebild în anul 1971. Acesta conținea aproximativ patru kilograme de argint, inclusiv lingouri, fragmente de bijuterii și piese mai mici care fuseseră inițial învelite în piele de animal.
Ulterior, cu doar câteva luni înainte de anunțarea descoperirii noului tezaur de argint, o altă descoperire extraordinară a ieșit la lumină în apropiere. Tezaurul de la Rold este format din șase brățări de aur intacte, datând din epoca vikingă, cu o greutate totală de 762,5 grame.
Cele trei descoperiri sunt foarte diferite între ele. Tezaurele de argint reflectă o economie bazată pe metale prețioase cântărite, în timp ce brățările de aur intacte sunt asociate mai degrabă cu opulența, statutul de elită și puterea.
Totuși, concentrarea acestora în aceeași regiune oferă arheologilor un motiv să analizeze mai atent rolul zonei Rebild în secolul al X-lea.
Instituția Nordjyske Museer susține că aceste descoperiri contrazic ideea conform căreia zona ar fi fost una periferică în cadrul rețelelor economice din epoca vikingă. În același timp, arheologii nu pot încă stabili circumstanțele exacte în care a fost îngropat tezaurul nou descoperit.
CITEȘTE ȘI: Arheologii susțin că au găsit rămășițele mănăstirii Old Deer, potențial leagăn al scrierii galice în Scoția
De ce au fost îngropate cele 18,5 kilograme de argint?
Locul descoperirii se află în prezent într-o zonă urbană modernă, fapt ce îi împiedică pe arheologi să efectueze săpături de amploare în jurul depozitului. Astfel, una dintre cele mai importante întrebări legate de această descoperire rămâne fără răspuns.
Este posibil ca tezaurul să fi fost ascuns în apropierea unei așezări din epoca vikingă, lângă o rută de circulație din acea vreme sau, dimpotrivă, în mod deliberat departe de zonele locuite. În absența unui context arheologic mai amplu, cercetătorii nu pot stabili încă care dintre aceste ipoteze este cea mai probabilă.
Indiferent de motivul pentru care proprietarul a îngropat o asemenea rezervă uriașă de bogăție, se pare că nimeni nu a reușit să se întoarcă pentru a o recupera.
Tezaurul va fi acum evaluat de Muzeul Național al Danemarcei, în conformitate cu sistemul danez ”danefæ”, care reglementează statutul obiectelor arheologice importante, considerate parte a patrimoniului cultural național. Nordjyske Museer speră ca acesta să poată fi expus, în cele din urmă, la Muzeul Viking Fyrkat, alături de inelele din aur de la Rold, descoperite recent.
Pentru arheologi, însă, tezaurul de la Rebild reprezintă mult mai mult decât o colecție spectaculoasă de comori vikinge. Cele 18,5 kilograme de argint păstrează dovezi privind modul în care bogăția era măsurată, divizată, transportată și depozitată în lumea vikingă, o lume interconectată, întinzându-se de la York până în Orientul islamic.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Nordjyske Museer / Arkeonews
CITEȘTE ȘI: Mitul coarnelor vikinghilor a fost spulberat
