Get this Widget

”Vrei să-i repari, te rog!” (2)

0

Coaching – una dintre cele mai impredictibile meserii din lume. Coaching – una dintre cele mai “riscante” joburi din lume pentru amândoi: coach și coachee. Coaching – una dintre cele mai pline de împlinire activități din lume.

Spuneam în prima parte a acestui articol despre nevoia de claritate în a decide dacă vrei o astfel de misiune, iar dacă răspunsul este afirmativ, ai nevoie de claritate în a înțelege clientul plătitor (firma) și clientul – coachee.

Mai rămân puțin la ce spuneam în prima parte, pentru că si eu am fost la început naiv încât să accept fără nici un alt efort să preiau misiunea. Înțelegerea a venit cu experiența. Uneori, în spatele acestei cereri se ascunde propria neputință însoțită de orgoliu pe măsură din partea decidentului final. Îi este greu să accepte că nu poate sau nu știe. Și vrea să scape rapid.

S-a întâmplat, însă, cel puțin o dată ca decidentul sa aibă nevoie de determinarea coachului de a rămâne cu el în acest proces de descoperire de soluții. Întrebarea care a deschis această fereastră de oportunitate a fost:

  • Să presupunem că programul merge foarte bine și managerul este „reparat”, ce vei face TU diferit în relația cu el?

După obișnuitele jocuri de blamare, dau un mic ajutor:

  • Mie mi-e clar că în momentul în care persoana va face lucrurile așa cum te aștepți, nu mai poți să te porți la fel ca acum cu el. Vei schimba ceva, poate nu ceva important, poate nu mult, dar ceva … Ce anume?

Liniște, multă liniște în birou, se aude doar zgomotul străzii de dincolo de geamurile mari. Ușor răgușit, tatonând parcă:

  • Ei, aș putea să … (și nu am mai reușit să-l opresc vreo 10 minute: a început să-și aducă aminte că nu a fost întotdeauna așa, că l-a impresionat în anumite situații, etc. – foarte multe resurse).

La ce am fost martor? La modul în care decidentul final construiește poduri.

Și a urmat:

  • Persoana știe toate acestea? I le-ai spus?
  • Ar fi trebuit, nu?
  • Știi ce ai de făcut?

Ne-am despărțit urându-i succes. Nu a mai fost nevoie de servicii de coaching. Decidetul final a făcut pasul și-a recâștigat un foarte bun și valoros coleg. Nu se întâmplă tot timpul. Doar atât cât trebuie…

Referitor la liniște – este atât de important să știi să-ți ții gura când cel din fața încercă să iasă singur din propriile capcane sau tocmai construiește vreo soluție. Peter Szabo, călăuzitorul meu de început de carieră, într-una din călătoriile de învățare, mi-a spus:

  • Înainte de a deschide gura, numără în gând până la 10.
  • Și dacă nici așa nu mă pot abține să nu vorbesc, ce fac?
  • Mai numeri o dată.

Liniștea este una dintre cele mai puternice tehnici în coaching. Crează spațiu, lasă loc pentru clarificări.

Acum, după ce am trecut în revistă și aceste lucruri, este nevoie de a stabili dacă lucrezi doar cu coachee-ul sau, împreună cu decidentul construiți o relație de coaching în trei.

Ultima variantă este preferata mea, pentru că cei direcți implicați și interesați de succesul programului sunt conectați cu ce se întamplă. Sunt 3 momente importante în care vă întâlniți în această formulă:

  • La stabilirea și agrearea obiectivelor programului de coaching.
  • La jumătatea programului – pentru a face o actualizare a situației și eventuale ajustări.
  • La final, pentru a evalua ce a funcționat și ce e nevoie să fie făcut diferit.

Acest tip de interacțiune are un mare impact pentru toate părțile implicate și constituie unul dintre “a-ha”-urile profesionale importante. Nu este ușor, dar merită.

Un alt element important al procesului sunt cele trei provocări care apar de-a lungul programului. Ele sunt rezultatul observării și reflectării asupra ceea ce se întâmplă cu coachee-ul în timpul coachingului. Cele trei provocări sunt:

  1. Agrearea lui CE. Obiectivele programului. Uneori, așa numitul blind spot generează multe piste false sau non-intenție. În plus, aici apare și capcana așteptărilor, în sensul în care un coach neexperimentat încearcă el sau ea să spună ce este de făcut.
  2. Disciplina lui CUM. Mai ales pentru că cea mai importantă parte din coaching este ceea ce se întâmplă între sesiuni și în interacțiunea reală cu ceilalți.
  3. Sprijinul CELORLALȚI. În general, oamenii lucrează cu categorizări pentru a putea gestiona bombardamentul informațional la care sunt supuși în fiecare zi.Astfel încât, orice modificăm în comportamentul nostru, poate genera confuzie (“parcă ești, dar nu ești chiar tu, cel pe care îl/o știu”) sau chiar tensiune (“nu îmi place să gestionez cu noul tu, unde e celălalt tu?”). Știu, pentru că mi s-a întâmplat și mie când am fost eu în postura de coachee. Lucrurile nu sunt așezate, de aceea rolul decidentului final este major în aprecierea pașilor deja făcuți și încurajarea pentru a continua. Veți fi cu adevărat suprinși câtă influență poate avea decidentul final, comportamentul său fiind ușor-ușor copiat de ceilalți.

Iată-ne la finalul acestui articol în două părți. Sper că a fost util, mai ales că înțelegem că, de fapt, noi nu “reparăm”, mai ales dacă coachee-ul nu vrea. Această călătorie este plină de lecții. Unii decidenți chiar recunosc acest lucru: că au invățat lucruri noi despre coachees și au aflat lucruri noi despre ei. De aceea este atât de plin de împliniri coachingul. Făcut cu respect pentru oameni, ajungi să îți placă din ce în ce mai mult ce faci.

Autor: George Agafiței, Strategy Designer & Innovation Catalyst, Certificate Associate Emergenetics®

 

Facebook Comments

Share.

Leave A Reply