În weekendul 12-13 septembrie, Conacul Zăgujeni reunește în curtea sa 30 de artizani, meșteri populari, anticari și producători locali. Vizitatorii își pot face aprovizionarea cu produse tradiționale, sucuri naturale și băuturi de sezon, pot cumpăra bijuterii și articole vestimentare inspirate din tradiție, pot descoperi produse cosmetice naturale, dar și alte obiecte artizanale care pot fi utile în casă sau care se pot transforma într-un cadou deosebit pentru cei dragi. Iubitorii de obiecte vechi, cu poveste, le vor putea achiziționa de la anticari.
Ca la fiecare eveniment, Felicia Românu (Romanu Felicia) va aduce la Festival diferite feluri de miere – precum cele tradiționale de tei sau de salcâm, dar și mieri deosebite precum cea de păpădie, iulișcă, mur sau oțetar, dar și alte produse apicole. Pâinea Anei și Dragoș Almajan vin cu pâine cu maia făcută în casă, foccacia, madeleine, chec cu afine, gem de caise cu lavandă, sirop de lavandă și salcâm, dar și cu săculeți cu lavandă și sare de baie cu lavandă.
Bunătăți bănățene aduce felurite dulcețuri, șerbeturi și conserve pentru iarnă. Familia Bosioc ne va încânta cu diferite brânzeturi, mălai și legume de sezon, în timp ce familia Vacariu ne va aduce produse tradiționale din lapte și carne și renumita lor pâine de casă.
Sănătate din Almăj va bucura vizitatorii cu zacuscă, dulcețuri și cosmetice naturale, în timp ce Adina Bona (Bona Adina) ne va tenta cu o zacuscă tradițională, iar Nicoleta Nicorescu cu gemuri, zacuscă și tăiței de casă așa cum se fac ele chiar la Zăgujeni.
Ana Mărtălogu va aduce din comuna Cornereva o gamă largă de produse tradiționale din carne pentru toate gusturile, iar din județul vecin, de la poalele Munților Retezat, Cămara din Totești aduce la Festival produse realizate în mod tradițional, fără conservanți, folosind fructe, legume și plante crescute în grădinile proprii sau culese din flora spontană a Munților Retezat, precum cidrul bio.
Elisabeta Gottvald va bucura vizitatorii cu mâncare gătită, plăcinte și diferite bucate tradiționale.
La Zestrea, vizitatorii se pot bucura și de băuturi craft și răcoritoare de savurat pe loc și de luat acasă: bere artizanală Scorilo, țuică, vișinată și băuturi tradiționale de la Costa Velescu din Verendin, sucuri naturale, limonadă și cocktailuri de la Opa Bauer, precum și cafea de specialitate de la Mosanko.
Doamnele și domnișoarele își pot face aprovizionarea cu cosmetice naturale și produse de îngrijire de la Savonerie, produse cosmetice cu lavandă de la Familia Mirescu, dar și cosmetice naturale și lumânări de la Marilena Simion.
Pentru cei în căutare de produse pentru acasă sau de cadouri, KikoDar aduce obiecte din ceramică, Alina Zambo produse cu lavandă și obiecte sculptate în lemn, iar Flore Tinutza aranjamente florale și decorative. De asemenea, Margareta Kiss vine cu curele din piele, cosmetice și bijuterii, Rodica Sabadis și mama ei vin cu bijuterii cu inspirație tradițională și dantelării, iar Vulpea Creativă cu creații cu motive tradiționale și hăinuțe pentru copii.
Accesul este gratuit în zona târgului de produse tradiționale, artizani și anticari. Accesul la expozițiile și prelegerile din Conac, la piesa de teatru și la cele patru concerte se face în baza unui bilet de 50 lei/ zi sau a abonamentului de 75 de lei pentru ambele zile, biletele sau abonamentele pentru ateliere pot fi achiziționate AICI . Fondurile strânse din vânzarea biletelor și a abonamentelor vor contribui la revitalizarea monumentului istoric.
Conacul Zăgujeni, monument clasa B, este singurul conac din județul Caraș-Severin înregistrat în lista Monumentelor Istorice. Istoria Conacului Zăgujeni este o istorie multiculturală. Miklós şi Simon, descendenții de origine armeană a lui Jakabffy Kristóf, unul dintre întemeietorii orașului Gherla, au achiziționat domeniul de la Zăgujeni în 1808. După moartea lui Miklós, în 1841, proprietatea şi rangul nobiliar vor fi moştenite de către fiii adoptivi ai acestuia, Imre şi Gyula Kopal.În 1850, Gyula va finaliza conacul început de tatăl său în 1835. Din cauza datoriilor acumulate, Gyula va vinde proprietatea baronesei Hermine von der Heydte. În 1874, sub impactul morții premature a fiului ei, baroneasa va vinde moşia către familia de industriaşi vienezi Juhász. Aceasta va extinde clădirea palatului, va amenaja parcul interior cu arbori de esenţă rară, o seră şi o piscină. În al Doilea Război Mondial, conacul, ca atâtea alte clădiri emblematice, va ajunge în mâinile trupelor ruse. În perioada comunistă, conacul a fost utilizat ca sediu pentru S.M.A, iar după Revoluție a continuat să deservească Agromec. Conacul Zăgujeni a fost salvat de la deterioare de fostul proprietar, fiu al comunei Constantin Daicoviciu. În anul 2023, Conacul Zăgujeni a fost achiziționat de actualii proprietari, iar începând cu anul 2024, Conacul Zăgujeni a intrat într-un amplu proces de revitalizare. Proiectul își propune să transforme Conacul Zăgujeni dintr-un spațiu istoric abandonat într-un hub, un reper activ de memorie, cultură, educație și antreprenoriat pentru comunitatea locală și vizitatori. Conceptul pornește de la ideea că patrimoniul devine viu în contact cu oamenii, iar monumentele pot funcționa ca spații de dezvoltare, de învățare, de creație, apartenență, ca motor pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților.
Autor: Mihai Colț
Foto: Conacul Zăgujeni
CITEȘTE ȘI: Conacul Zăgujeni își redeschide porțile pentru Zestrea- Festival de Arte și Bucurii
