Oamenii de știință au făcut o descoperire senzațională pe teritoriul Franței, acolo unde au identificat ADN-ul unui om de Neanderthal. În urma analizelor, s-a constatat că este vorba despre AND-ul unui individ dintr-o comunitate care a fost izolată de celelalte comunități Neanderthal timp de 50.000 de ani. Odată cu studierea acestor rămășițe, istoricii ar putea elucida misterul dispariției omului de Neanderthal.
Rămășițele fosilizate ale omului de Neanderthal au fost identificate inițial, în 2015, în peștera Mandrin, în valea Rhône. Analizele efectuate sugerează că o descendență străveche niciodată descrisă până acum s-a separat cu aproximativ 100.000 de ani de alți neanderthalieni cunoscuți și ar fi rămas izolat genetic mai mult de 50.000 de ani , relatează revista franceză GEO.
Descoperirile sunt detaliate într-un studiu publicat în Cell Genomics.
Individul a fost supranumit „Thorin”, după un personaj creat de romancierul J. R. R. Tolkien. Această descoperire ne-ar putea spune multe despre cum au dispărut oamenii de Neanderthal.
Două populații de Neanderthal trăiesc una lângă alta și „se ignoră complet una pe cealaltă”
Neanderthalianul fosilizat a trăit, conform analizei genomice efectuate de cercetători, cu 42.000 – 50.000 de ani în urmă într-o mică comunitate izolată, sugerând că structurile populațiilor de neanderthal târziu erau mai variate decât se credea anterior.
CITEȘTE ȘI: Descoperire senzațională: Oamenii de Neanderthal erau vânători iscusiți și își „pregăteau” prada
„Până acum se credea că la momentul dispariției exista doar o singură populație de Neanderthal omogenă genetic, dar acum știm că erau prezente cel puțin două populații la acel moment”, explică Tharsika Vimala, genetician la Universitatea din Copenhaga.
„Populația Thorin a petrecut 50.000 de ani fără a face schimb de gene cu alte populații de Neanderthal. Așadar, avem 50 de milenii în care două populații de Neanderthal, care trăiau la aproximativ zece zile de mers una de cealaltă, au coexistat ignorându-se complet reciproc. Acest lucru ar fi de neimaginat pentru un Sapiens și asta dezvăluie că oamenii de Neanderthal trebuie să fi conceput biologic lumea noastră foarte diferit. ”, adaugă Ludovic Slimak, cercetător CNRS la Universitatea Toulouse III – Paul Sabatier și coautor al studiului
Izolarea, motivul dispariției populațiilor de Neanderthal?
„Acest genom este un vestigiu al unora dintre primele populații de Neanderthal din Europa (…) Linia care duce la Thorin s-ar fi separat de descendența care duce la alți neanderthalieni târzii în urmă cu aproximativ 105.000 de ani”, explică Martin Sikora,. genetician la Universitatea din Copenhaga.
CITEȘTE ȘI: Noile descoperiri arheologice arată că Neanderthalienii erau mai apropiați ca mod de viață de Homo Sapiens decât s-a crezut inițial
Comparația dintre genomul lui Thorin cu cel al oamenilor de Neanderthal secvențiat anterior sugerează că populația Thorin ar fi putut migra din Gibraltar în Franța: genomul lui Thorin seamănă, de fapt, mai mult cu cel al unui alt individ exhumat în Gibraltar. „Aceasta înseamnă că a existat o populație mediteraneană necunoscută de neanderthalieni a cărei populație s-a extins de la cel mai vestic vârf al Europei până în valea Ronului din Franța”, explică Ludovic Slimak.
O mai bună înțelegere a structurilor comunităților de Neanderthal ar putea fi esențială pentru a analiza dispariția lor: izolarea este de fapt adesea considerată ca o frână a formei fizice a populațiilor,. „Este întotdeauna un lucru bun pentru o populație să fie în contact cu alte populații. Când ești izolat pentru o perioadă lungă de timp, limitezi variația genetică pe care o ai, ceea ce înseamnă că ai mai puțină capacitate de adaptare la schimbările climatice și agenți patogeni și, de asemenea, te limitează social pentru că nu îți împărtășești cunoștințele sau nu evoluează ca populație”. explică Tharsika Vimala.
Pentru a înțelege cu exactitate cum au fost structurate populațiile de Neanderthal și motivele dispariției lor, cercetătorii vor trebui să secvențieze mai mulți genomi de Neanderthal. „Bănuiesc că dacă am avea mai mulți genomi din alte regiuni în această perioadă similară, probabil că am găsi alte populații profund structurate”, conchide Martin Sikora.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: O nouă tehnică de datare arată că picturile rupestre din Indonezia sunt mult mai vechi decat se credea până acum
