Într-o casă bine conservată din fortăreața Argishtikhinili din Armenia, a fost găsită o figurină cu față umană, sculptată în rocă vulcanică. Descoperirea oferă o perspectivă unică asupra practicilor religioase și domestice din Urartu.
O echipă formată din arheologi armeni și polonezi a găsit uimitoarea relicvă din Regatul Urartu, care a dominat Caucazul în timpul Epocii fierului, de la sfârșitul secolului al VII-lea până în secolul al VI-lea î.Hr.
În fortăreața Argishtikhinili, una dintre fortărețele fondate de regele Argishti I, a fost identificat un idol sculptat din tuf vulcanic, o piatră formată din resturi vulcanice. Această figurină veche de 2.500 de ani oferă o nouă perspectivă asupra spiritualității locuitorilor regiunii din acea vreme, notează revista GEO.
Misiunea, condusă de dr. Mateusz Iskra (Universitatea din Varșovia) și dr. Hasmik Simonyan (Academia Națională de Științe a Armeniei), a dezvăluit și un vast cimitir de urne, considerat deja cel mai mare și cel mai bine conservat descoperit vreodată în țară.
Pithos și sculptura stranie a unui chip uman
Săpăturile au fost efectuate pe dealul Surb Davti Blur, una dintre cele două movile fortificate ale sitului.
Echipa s-a concentrat inițial pe locuințele terasate datând de la sfârșitul statului urartian. „Conservarea lor s-a dovedit surprinzător de bună. În multe locuri, podelele din cărămidă de lut și piatră au supraviețuit. Sunt aproape intacte și ne permit să vedem cu o precizie remarcabilă dispunerea acestor case antice”, a declarat Mateusz Iskra, pentru site-ul specializat Arkeo News.
Într-una dintre locuințe, arheologii au descoperit o cameră de depozitare care conținea niște pithos mari, vase ceramice încă încorporate în podea, unde s-ar fi aflat acum mai bine de două milenii. Dar în camera următoare a fost găsit cel mai fascinant obiect: o față umană sculptată în rocă vulcanică, așezată lângă un cufăr dreptunghiular.
Având o înălțime de o jumătate de metru și păstrat în poziția sa originală, acest idol este reprezentat cu sprâncene proeminente, buze subțiri, un nas lung și ochi apropiați.
Cercetătorii sunt de părere că este posibil să fi îndeplinit o funcție ritualică sau de protecție în casa în care se afla.
Alte lucrări similare, găsite în alte părți ale Armeniei, au fost, de asemenea, asociate anterior cu culte ale strămoșilor sau cu forțe divine legate de fertilitate.
O analiză chimică a conținutului pietrei ar putea dezvălui urme organice ale unor ofrande sau ritualuri, așa cum se așteaptă autorii raportului.
Dincolo de sfârșitul unui imperiu
În plus, în apropierea sitului a fost găsită o necropolă. Au fost identificate aici zeci de urne ceramice ce conțineau cenușa decedaților, împreună cu mici obiecte funerare. Această stare de conservare, considerată „excepțională”, oferă, de asemenea, indicii valoroase despre credințe, structura socială și persistența tradițiilor după căderea puterii urartene.
Argishtikhinili a fost, pe scurt, unul dintre principalele centre politice și militare ale Regatului Urartu, o strălucită civilizație din Epoca fierului, cunoscută pentru fortărețele, templele și sistemele sale hidraulice. După ce și-a pus bazele la intersecția dintre Anatolia și Caucaz, orașul a decăzut la începutul secolului al VI-lea î.Hr. în fața avansului mezilor. „Aceste centre ne vorbesc despre rezistența în fața colapsului statului”, conchide Mateusz Iskra, cu o notă de emoție.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: PCMA (Polish Centre of Mediterranean Archaeology)/ Universitatea din Varșovia
CITEȘTE ȘI: Noile descoperiri desființează clișeele despre Evul Mediu și rescriu istoria medicinei medievale
