Halele Centrale sunt un simbol al orașului Ploiești, de care autoritățile locale nu s-au ocupat prea mult în ultimii ani. Activitatea societății care administrează cea mai importantă piață din Prahova reflectă din plin lucrul acesta, evidențiind faptul că interesele politice și financiare dezvoltate în jurul acestei entități economice și-au pus amprenta pe modul în care se face comerț în locul din care se aprovizionează majoritatea ploieștenilor.
Investițiile în această zonă sunt invizibile, societatea Hale și Piețe SA ieșind în evidență în ultimii ani mai mult prin câștigurile pe care le au cei din managementul firmei, decât prin proiectele pe care le promovează. Deși indemnizația directorului general al SC Hale și Piețe SA, Răzvan Lungu, a fost anul trecut de aproximativ 55.000 de euro (272.996 lei brut, la un curs mediu de 5 lei/euro), performanța acestuia nu este una extraordinară și nu se reflectă în serviciile de care clienții și comercianții au parte în această piață.
Aflată chiar în centrul orașului, clădirea Halelor Centrale poartă semnătura unuia dintre arhitecții de marcă ai României. Toma T. Socolescu este cel care a gândit acest imobil, construit în stil neoromânesc în perioada 1930 – 1935. Din păcate, încărcătura istorică a acestui edificiu emblemă pentru Ploiești este ștearsă de „colcăiala” ce-și face veacul în această zonă.
Spațiul în care ploieștenii ar trebui să găsească producători români continuă să fie dominat de găștile speculanților, care vând marfă importată din diverse surse.
În zona tarabelor, țăranii autentici sunt puțini, mulți dintre ei fiind alungați în cele mai ascunse colțuri ale pieței.
Până în luna ianuarie 2025, cei care ajungeau la Halele Centrale din Ploiești aveau parte de un spectacol grotesc oferit de comercianții de flori, coroane mortuare și diverse obiecte achiziționate de la chinezii din Dragonul Roșu.
În sectorul în care trebuia expusă marfa, legumele, fructele, lactatele, peștele, carnea etc , produse specifice unul astfel de loc, se amestecau „la vedere” cu indispensabilii, șosetele, galoșii pe care „vânzătorii” care ocupaseră piața le promovau în mod agresiv.
Prezența lor aici a fost acceptată de conducerea SC Hale și Piețe SA, care ani la rând a închis ochii la acest abuz. Există voci care spun că „nepăsarea” aceasta nu a fost una gratuită, ci a implicat anumite beneficii pentru personaje bine poziționate în administrația locală.
O acțiune a Primăriei Municipiului Ploiești, coordonată de Mihai Polițeanu, edilul orașului, a dus la îndepărtarea construcțiilor ilegale din zonă și a oferit o imagine îmbunătățită a pieței. Lucrurile însă trebuie continuate, astfel încât Halele Centrale să capete strălucirea pe care o merită, iar ploieștenii să beneficieze de un comerț civilizat.
Doar că situația nu este atât de simplu de rezolvat, având în vedere că partidele politice care domină administrația locală nu au niciun interes să dea curs demersurilor care vizează eficientizarea activității societăților pe care Consiliul Local Ploiești le are în subordine.
În episoadele anterioare am prezentat cazul SC Transport Călători Express (T.C.E.) din Ploiești, firmă care este condusă de Nicolae Alexandri, un obișnuit al funcțiilor plătite din bani publici. Aflat la un pas de faliment, transportatorul public s-a remarcat în timpul administrației conduse de Andrei Volosevici doar prin sumele imense de bani pe care le-au încasat cei care manageriază de foarte mult timp această societate.
De asemenea, am adus în atenția publică „nota de plată” pe care ploieștenii o achită lună de lună pentru susținerea Poliției Locale, o instituție aproape invizibilă atunci când vine vorba despre sprijinirea celor care sunt victime ale unor fapte antisociale.
Sunt exemple care ne arată clar că administrația orașului Ploiești are nevoie de o reformă majoră, care să aducă toate aceste entități în punctul în care lucrează în beneficiul municipalității, nu pentru falimentarea ei.
136.000 de euro pentru cei trei directori de la SC Hale și Piețe SA
Nici la SC Hale și Piețe SA lucrurile nu stau mai bine. Singura diferență fiind aceea că firma aceasta nu primește subvenții de la bugetul local, dar nici nu lucrează prea mult în beneficiul orașului.
SC Hale și Piețe SA este condusă, din mai 2021, de Gabriel Răzvan Lungu, un „șef de serviciu” format în pepiniera PNL, care între timp pare că a fost adoptat de PSD, și care a ajuns în funcția de director general cu ajutorul politicienilor care îl sprijină. Nu este la prima funcție de acest gen, cariera sa de până acum fiind construită prin deținerea unor poziții bine remunerate în cadrul unor societăți controlate de stat. Ce-l recomandă pentru un astfel de parcurs? Familia politică, nu competența de manager.
La SC Hale și Piețe SA, Răzvan Lungu face echipă cu un director economic și cu un director adjunct, cei trei având în subordine alți 127 de angajați. Din totalul de 130 de angajați, atât cât numără această societate, 21 de salariați reprezintă personalul TESA.
Mandatul de până acum al directorului general Lungu nu s-a evidențiat prin schimbări majore la nivelul societății pe care o coordonează, rezultatele financiare raportate de Hale și Piețe SA fiind unele modeste.
De exemplu, în anul 2021, societatea axată pe închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate a raportat un profit de 235.241 de lei, la o cifră netă de afaceri de 13.097.437. Un an mai târziu, în 2022, Hale și Piețe SA a intrat pe pierdere, cu un minus net de 217.496 lei, la o cifră de afaceri de 14.248.062 de lei. Practic, primul an de mandat complet al directorului general Răzvan Lungu a fost dificil pentru societatea pe care o manageriază.
În 2023, s-a revenit pe profit ( 54.327 lei net), cifra de afaceri fiind de 16.537.422 de lei.
Dacă la capitolul activitate economică, Hale și Piețe SA se poate caracteriza prin „modestie”, nu același lucru putem spune despre încasările celor care conduc societatea.
La solicitarea venită din partea Ordinea Zilei, Primăria Ploiești a transmis sumele de bani ce au fost alocate pentru plata personalului care lucrează în cadrul S.C. Hale și Piețe SA, iar analiza documentului scoate în evidență faptul că, doar în 2024, cei trei directori au încasat indemnizații brute în valoare de 681.840 de lei (aproximativ 136.000 de euro).
De altfel, sumele brute alocate pentru plata indemnizațiilor conducerii societății sunt următoarele:
- 2021- director general (204.517 lei); director adjunct (123.796 lei) și director economic ( 136.371 lei)
- 2022- director general ( 209.618 lei); director adjunct (146.055 lei) și director economic (148.948 lei)
- 2023 – director general (247.472 lei); director adjunct ( 174.856 lei) și director economic (222.638 lei)
- 2024- director general (272.996 lei ); director adjunct (184.856 lei) și director economic ( 223.988 lei)
Un calcul simplu ne arată că cei trei directori au încasat în ultimii patru ani undeva la 2,3 milioane de lei ( aproximativ o jumătate de milion de euro).
Dacă ne raportăm doar la directorul general, vom observa că venitul brut lunar al acestuia se „învârte” în jurul sumei de 4.500 de euro. E mult, e puțin? Ploieștenii trebuie să răspundă la această întrebare.
Așa cum am menționat anterior, S.C. Hale și Piețe SA are o echipă formată din 130 de angajați (inclusiv conducerea).
La nivelul lunii decembrie 2024, cheltuielile brute pentru acești oameni s-au ridicat la suma de 598.890 lei, iar din acești bani 154.069 lei reprezintă lefurile celor 21 de angajați din personalul TESA, restul de 444.821 lei fiind suma alocată pentru angajații operativi.
Tot la nivelul lunii decembrie 2024 indemnizațiile nete raportate de cei trei directori au fost următoarele:
- Director general- 8.514 lei
- Director adjunct- 9.000 de lei
- Director economic- 9.000 de lei.
S.C. Hale și Piețe SA are și un Consiliu de administrație, fiecare membru încasând lunar suma de 1.500 de lei.
Făcând o analiză a tuturor acestor date, se remarcă faptul că veniturile cele mai mari s-au încasat la nivelul conducerii în perioada în care primar era Andrei Volosevici, fapt ce ne face să ne gândim că discutăm despre recompense politice. Deși indemnizația conducerii SC Hale și Piețe SA este una fixă și a fost redusă considerabil în ultimul an, lucru susținut și de suma încasată în decembrie 2024, directorii își pot acorda singuri prime. Sau cel puțin asta s-a întâmplat în perioada în care primar era Volosevici.
Presa din Prahova a relatat că anul trecut, în iunie, Răzvan Lungu și-a dat o primă netă de 50.017 lei (aproximativ 10.000 de euro). Motivul invocat pentru acordarea acestei recompense a fost acela că au îndepliniți indicatorii financiari și nefinanciari de la SC Hale și Piețe din contractele de mandat ale directorilor. Lungu nu a fost singurul beneficiar. Și directorul economic a primit 22.635 lei net, iar fiecare membru din Consiliul de Administrație a încasat câte 7.499 lei net.
Care sunt acele performanțe care au dus la un bonus net de 10.000 de euro nu prea poate nimeni explica, realitatea reliefând faptul că SC Hale și Piețe nu se poate lăuda cu succese atât de mari, astfel încât directorul general să merite o astfel de primă. Dar… vorba românului „Cine-mparte,parte-și face”.
Cu fiecare analiză făcută la firmele controlate de stat este tot mai evident faptul că politicul folosește aceste vehicule economice pentru îmbogățirea unora. Dacă vrem să ajungem să nu ne mai lovim de astfel de situații este limpede că toți cei care conduc aceste companii trebuie aleși pe baza unor proiecte de management care să includă indicatori clari, investiții bine gândite și programe menite să schimbe viața românilor.
CITEȘTE ȘI: Servicii stomatologice GRATUITE la Spitalul de Pediatrie Ploiești
Continuând să recompenseze cu mii de euro niște directori numiți politic, fără a avea în vedere îmbunătățirea serviciilor de care ar trebui să beneficieze locuitorii din Ploiești, municipalitatea nu va face altceva decât să-i îmbogățească pe acești indivizi și să afecteze condițiile de trai ale populației. Indiferent de structura politică din care provin, aleșii locali ar trebui să facă echipă și să acționeze unitar în beneficiul orașului Ploiești.
Și lucrul acesta nu este valabil doar pentru orașul prahovean, cazul de la Ploiești multiplicându-se în toate regiunile din țară.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Ordinea Zilei
