Criză este cuvântul care poate caracteriza cel mai bine sistemul public de sănătate din România. Medicii din spitale au de înfruntat o cascadă de probleme, care nu-i afectează doar pe ei, ci și pe pacienți. Într-o discuție avută cu Ordinea Zilei, Marius Sepi, vicepreședintele executiv al Sindicatului Național „Forța Legii”, a făcut o analiză a realităților din Sănătate, punctând cele mai „fierbinți” teme pe care actuala guvernare ar trebui să le aibă în vedere.
Orice reformă pe care ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, dorește să o aplice trebuie să țină cont de faptul că sistemul sanitar traversează o perioadă grea, în care deficitul de personal este unul cronic și în creștere. Prin urmare, măsurile statului în domeniul medical trebuie să țină cont de această realitate și să urmărească soluționarea problemelor cu care se confruntă angajații din Sănătate. Orice pas greșit ne poate costa foarte mult, riscul unui exod al profesioniștilor fiind major.
Estimările Sindicatului Național „Forța Legii” relevă faptul că, în sistemul public de sănătate din România, sunt în prezent:
- peste 5.000 de posturi vacante de medici
- aproximativ 20.000 de posturi neocupate de asistenți medicali
- la care se adaugă mii de posturi de infirmieri, brancardieri, personal auxiliar și tehnic rămase libere
„În lipsa unei politici coerente de resurse umane, numărul posturilor neocupate se poate mări. Această realitate afectează direct calitatea actului medical, crește riscul de burnout și pune presiune uriașă pe personalul existent, care trebuie să compenseze lipsa colegilor.”, atrage atenția Marius Sepi.
Organizația pe care o reprezintă solicită în mod public Guvernului să aprobe un plan național de ocupare a posturilor vacante, cu măsuri clare care să includă:
- deblocarea de posturi
- finanțarea predictibilă
- stimulente pentru zonele defavorizate
Mulți medici sunt obligați să facă gărzi suplimentare peste limita legală
Totodată, liderul de sindicat amintește că plata gărzilor este un subiect asupra căruia Cabinetul Ilie Bolojan trebuie să se aplece. Această temă reprezintă o urgență, în contextul în care foarte mulți medici sunt obligați să facă gărzi suplimentare peste limita legală, pentru a suplini lipsa personalului din spitale. „În funcție de specialitate, grad profesional și tipul unității sanitare, un medic încasează între 1.000 și 1.800 lei brut pentru o gardă de 12 ore. În realitate, mulți medici fac gărzi suplimentare peste limita legală, tocmai pentru a acoperi lipsa de personal, mai ales în spitalele din orașele mici și în zonele rurale. Din păcate, nu există o statistică națională centralizată privind numărul gărzilor suplimentare, dar din informațiile noastre, în multe spitale medicii sunt nevoiți să facă între patru și șase gărzi suplimentare pe lună, ceea ce înseamnă uzură, stres și un risc crescut de erori medicale.”, nuanțează vicepreședintele executiv al Sindicatului Național „Forța Legii”.
Situația gărzilor suplimentare este cunoscută și la nivelul Ministerului Sănătății, chiar Alexandru Rogobete recunoscând public că știe cazuri de medici care fac mai multe gărzi decât prevede normativul. Mai mult, el spune că „există medici rezidenţi care fac 12 gărzi pe lună, neplătite, pentru a ajuta şi pentru a acoperi programul din unitatea sanitară publică”.
Pentru a limita efectele acestei probleme, organizația sindicală propune:
- plata corectă și integrală a gărzilor, fără discriminări între specialități sau categorii de personal.
- reducerea gărzilor suplimentare prin deblocarea posturilor și stimularea angajărilor în sistemul sanitar.
- respectarea normei legale de muncă, pentru a proteja sănătatea și siguranța cadrelor medicale.
Sporurile din Sănătate nu sunt un privilegiu
În cadrul planului de măsuri pe care Guvernul Bolojan le are în vedere pentru a reduce deficitul bugetar, trebuie să ținut cont de faptul că sporurile din Sănătate nu sunt un privilegiu.
„Personalul medical lucrează zilnic în condiții de stres, risc biologic și expunere permanentă. Sporurile nu sunt un privilegiu, ci o compensație legală pentru riscurile asumate. Tăierea acestora ar fi o lovitură directă la adresa motivației și a echilibrului economic al salariaților din Sănătate. Printre cele mai expuse categorii se numără angajații din: ATI; Urgență; Boli infecțioase; Psihiatrie; Radiologie, dar și cei care fac ture noapte. Sporurile vizate ar putea include: sporul pentru condiții periculoase/vătămătoare (până la 85%); sporul pentru ture de noapte și lucru în weekend și sporul pentru activitate continuă în regim de urgență. Avertizăm Guvernul că orice reducere de venituri prin tăierea sporurilor va genera proteste de amploare și exod profesional, în special al tinerilor din sistem.”, transmite Marius Sepi.
Cadrele medicale vor să se simtă în siguranță la locul de muncă
O altă problemă pe care cadrele medicale o au ține de siguranța la locul de muncă. Episoadele în care personalul din spitale este agresat verbal și chiar fizic de unii pacienți sau de aparținătorii acestora s-au înmulțit în ultima perioadă și ne arată că acest fenomen a devenit o problemă gravă și frecventă.
Propunerea Sindicatului Național „Forța Legii” pentru evitarea situațiilor de acest gen include implementarea unor sisteme de supraveghere video funcționale în toate spitalele, asigurarea de pază profesionistă și permanentă în unitățile sanitare, nu doar formă fără fond și demararea unor campanii de educare și conștientizare a pacienților și aparținătorilor. „De asemenea, este timpul să luăm măsuri astfel încât să se ajungă la aplicarea legislației privind ultrajul. Considerăm că personalul medical trebuie să beneficieze de protecție legală la fel ca alte categorii de angajați publici. În opinia noastră, vina peste escaladarea acestui fenomen aparține în egală măsură Ministerului Sănătății, care trebuie să elaboreze politici și reglementări clare; managerilor de spitale, care au obligația de a asigura siguranța angajaților și Ministerului de Interne, prin Jandarmerie și Poliție, care au datoria de a interveni în situațiile de conflict grav.”, indică Marius Sepi.
Liderul de sindicat mai spune că politizarea managementului din spitale este o practică toxică, cu efecte distructive asupra calității actului medical. „Atunci când directorii de spitale sunt numiți pe criterii politice, nu profesionale, deciziile administrative devin haotice, resursele sunt alocate ineficient, iar personalul medical pierde încrederea în conducere. Totodată, inovația și performanța sunt blocate. Sindicatul Național „Forța Legii” cere depolitizarea completă a funcțiilor de conducere din spitale. Considerăm că este nevoie de: concursuri reale, transparente și obiective; criterii de evaluare bazate pe competență și rezultate; stabilitate managerială, nu schimbări dictate politic. Doar așa putem construi un sistem sanitar profesionist, funcțional și în slujba pacientului.”, încheie Marius Sepi.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Ordinea Zilei/ Sindicatul Național „Forța Legii”
