Get this Widget

Maria Cristea, meșterul popular care dă viitor trecutului

0

Modernitate. Evoluție. Cu toate acestea, vechiul, dacă știm cum să îl vizualizăm și să ne bucurăm de el, este mereu ”nou”. Tradiția din moși strămoși nu se pierde, ci se perpetuează. Se transmite mai departe. Din generație în generație. Autenticul este inegalabil și are o valoare incomensurabilă. La Casa Cristea iau naștere permanent iile, cămășile, costumele populare, alte creații utilizate în decorul casei, pentru artiști, vedete, personalități marcante din Republica Moldova, România și din întreaga lume.

Am recurs la o astfel de introducere deoarece vom vorbi astăzi despre Maria Cristea, fondatoarea casei Portului Popular ”Casa Cristea” din Chișinău, care promovează încontinuu valorile naționale, prin meșteșugul propriu axat totalmente pe folclorul popular autohton. ”Casa Cristea” este un brand care s-a impus atât în țară, cât și în străinătate.

De la ”cifre” la broderii delicate

Maria Cristea, prin munca ei a reușit să pună o mică temelie pentru o societate mai bună, în care dorește să crească și viitoarele generații. Cu iubire de trecut și cu pasiune pentru viitor. Aceasta este rețeta succesului pentru Maria Cristea, după cum chiar ea ne-a mărturisit. Deși este absolventă a Facultății de Matematică și Cibernetică din cadrul Universității de Stat din Republica Moldova, Maria Cristea a ales să se implice în promovarea valorilor tradiționale românești. Destinul! Așa spune Maria Cristea, fără să stea pe gânduri, în dialogul avut la ”Ordinea Zilei”.

Susțin ferm realitatea care spune că dacă facem un pas greșit în viață, la un moment dat apare destinul, care ne corectează și ne direcționează pe drumul corect. Soarta totdeauna îți mai oferă o șansă, ca și în cazul meu”, subliniază Maria Cristea.  ”Da, pornisem să studiez matematica, dar realizând greșeala, imediat am reparat-o, iar acum savurez din plin munca pe care o realizez”.

Maria Cristea consideră că atunci când nu ești suficient de conștient, alegi un drum greșit. Iar dacă nu corectezi la timp acest drum, atunci pur și simplu rămâi un om nemulțumit realizând o muncă de rutină, o muncă neinteresantă pentru tine.

Pasiune moștenită de la părinți

S-a născut într-o familie de meșteri iscusiți, la ea în casa părintească totul era brodat, începând de la cearșafuri, draperii, prosoape, perne. Mama ei întotdeauna  a cusut, tatăl a fost lemnar. Pasiunea pentru broderie a moștenit-o. ”Vreau să vă spun că mai păstrez rochița de 35 cm pe care am purtat-o când eram mică. Nu are importanță dacă ceea ce fac este sau nu cunoscut în societate, sunt fericită fiindcă lucrez cu drag și din inimă”, povestește Maria Cristea.

Creează costume de  mai bine de 30 de ani, le confecționează cu drag pentru toată lumea, pentru toată lumea bună, care respectă portul și costumul tradițional. Broderia este lucrată meticulos, manual. Costumul naţional este făcut din pânze naturale,fire pentru brodat şi diverse accesorii vestimentare. Casa Cristea confecționează și prosoape pentru diferite ocazii, feţe de masă, perdele mai mici sau mai mari, toate croşetate şi brodate manual.

Nu îmi place să lucrez cu oamenii care au o atitudine nerespectuoasă față de costum și tradiție.Am o vârstă anumită și îi simt de la distanță. Primele propoziții expuse deja îmi oferă o descriere despre persoana respectivă, Acest tip de oameni apelează la noi doar pentru moment, pentru că doresc să își creeze ceva din motiv de fală sau doar că „brandul” este popular. Eu nu sunt persoana care muncește de dragul banilor, și îmi mai permit luxul de a refuza asemenea persoane”, spune cu fermitate maestrul în arta populară, Maria Cristea.

Facem costume pentru toată lumea bună, începând de la copii cărora le coasem hăinuțe pentru botez, continuând cu persoane fizice iubitoare ale portului popular, până la ansambluri folclorice, ansambluri de artiști profesioniști și formații artistice din țară. Pentru toți dispunem de un stil aparte specific. M-am străduit să le creez un stil aparte la fiecare orchestră cu care am lucrat. De exemplu nu voi face cămășile de la “Lăutarii” orchestrii folclorice “fraților Advahov”, “Mugurel” ș.a. sau viceversa. La fiecare orchestră i-am creat costumul lor propriu care îi reprezintă. Îmi place să fiu corectă, să lucrez cu oamenii care se respectă pe ei și respectă pe alții”, subliniază Maria Cristea.

Haina îl reprezintă pe om

Întrebată dacă aspectele creaţiei populare în domeniul costumului poartă amprenta structurii demografice a zonei etnografice concrete, Maria Cristea a spus că da,  este adevărat! Explicația constă în faptul că un om educat, care iubește cultura, frecventează teatrul, muzeul, acesta va avea un gust mai rafinat, respectiv și haina de pe el va arăta deosebit în comparație cu unul simplu. Cu cât omul este mai cultivat, mai educat cu atât și gustul va fi mai fin. Decorul vestimentar, indică locul fiecărui individ în ierarhia grupului său şi oferă celorlalţi semne cunoscute pentru întreţinerea comunicării. Ceea ce poartă o viță nobilă nu o să poarte un om de la țară, pentru fiecare frumosul este văzut altfel. Nu pot fi două costume la fel, așa cum nici doi oameni nu pot fi la fel.

Creațiile Mariei Cristea sunt solicitate atât la nivel național, cât și internațional. “Pot să vă spun că ele sunt practic peste tot, în Africa încă nu au ajuns”, a glumit Maria Cristea.

Am creat costume și pentru colectivele din România, corespunzător stilului zonelor etnofolclorice proprii,   cum ar fi al Transilvaniei.  Colaborăm cu diverse instituții de stat în elaborarea și confecționarea suvenirelor naționale destinate oaspeților țării noastre“, adaugă maestrul în arta populară .

Meșterul Maria Cristea ne-a explicat și care sunt aspectele la care un om care nu este expert în portul popular ar trebui să se uite pentru ca face diferența între un costum popular moldovenesc și unul românesc.

Podoabele, materialele, culorile, croiala, devin elemente ale costumului prin care societatea interpretează apartenenţa purtătorului. De exemplu, broderiile sunt elemente inspirate din natură. Un costum arătă deosebit atunci când este viu colorat când este îmbinat cu niște valuri de apă, răsfirat cu niște verdeață și flori acolo unde natura dăruiește admirație. Cunoaștem că ia națională sau cămașa românească este cea mai decorativă piesă vestimentară  a femeilor de orice vârstă, dar în ce constă această piesă vestimentară? Pe ce coloristică se bazează?“, explică specialistul

Maria Cristea este de părere că mai întâi trebuie să facem diferența dintre ie și bluză. Ia are toate elementele amplasate corect și după proporții în felul următor: altiţa reprezintă decorul din partea de sus a mânecii, pentru a evidenția altiţa şi a separa cele două ornamente de bază ale mânecii, s-a realizat încreţul conturat prin diferite tehnici de lucru, motive ornamentale sau culori. O parte din mânecă este ocupată de râuri, acestea sunt niște şiruri de ornamente cu dispunere oblică sau dreaptă. Există o anumită proporție, fiind necesar ca altița să fie o treime din mânecă

Cândva ”încrețul” era funcțional fiind elementul de bază se broda fie cu fir metalic, fie cu fir mai scump, iar în timpul spălatului altița se scotea pentru a nu se deteriora. Pe pieptul cămăşii şi pe spate sunt cusute decoruri simple precum trandafirul, bobocul de trandafir, frunzulițe, pătratul, rombul și niște şiruri verticale. Culorile cel mai des utilizate sunt albul – culoarea curăţeniei şi a nevinovăţiei, roşul – culoarea vieţii şi a bucuriei, verdele – culoarea naturii și negrul. Odată cu trecerea timpului, ia s-a modificat, s-a perfecționat pentru ca femeia să arate mai suplă, mai delicată, mai feminină.

Timpul în care este cusută o ie este diferit de la un caz la altul. „ Poate fi de la o lună până la un an, totul depinde cît este de complicată ia cu ce dispoziție lucrezi și  ce atitudine ai față de muncă. Este un proces foarte minuțios, mai întâi se schițează pe foaie toate elementele din folclor, figurile geometrice, ulterior dacă îmi place ceea ce văd pe foaie aplic în broderie. Sunt atentă ca nu cumva această frumusețe cromatică  să  deranjeze privirea”, punctează Maria Cristea.

Costul unei astfel de creații este nemăsurabil, având în vedere că este vorba despre o lucrare efectuată manual. “Fiecare cruciuliță are patru împunsături de ac, acolo unde sunt 200, 300 mii de cruciulițe vă dați seama… În final prețul unei ii se poate egala cu 4.000 lei moldovenești și poate trece și de 10.000 de lei moldovenești. Recomand persoanelor care doresc să-și comande o ie să se documenteze foarte bine în prealabil despre semnificația elementelor și decorului”, declară meșterul popular.

La finalul redactării acestui interviu, Mariei Cristea, meșter popular și fondator al Casei Portului Popular, i-a fost înmânat Premiul Național pentru contribuție la promovarea identității culturale și salvgardarea portului popular în Republica Moldova. Desemnarea meșterului Maria Cristea ca fiind unul dintre cele zece personalități marcante ale Republicii Moldova, anul 2018, a avut loc într-un cadru festiv la Gala Premiilor Naționale, premiul fiind înmânat de premierul Pavel Filip.

 „Noi suntem deschiși să ajutăm, să susținem toate doamnele și domnișoarele care au dragoste de a broda, chiar dacă nu cunosc multe despre procesul broderiei. Colectivul de doamne din cadrul atelierului sunt instruite de mine. Omenia trebuie prețuită, încerc să pun o mică temelie la o întreagă societate mai bună, axată pe tradiție, în care aș dori să crească inclusiv copii mei”, Maria Cristea, fondatoarea casei Portului Popular ”Casa Cristea” din Chișinău.

Autor: Stelly Rusnac
Foto: Arhiva Personală Maria Cristea

 

 

Facebook Comments

Share.

Leave A Reply