Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (Sarmizegetusa) este unul dintre punctele de maxim interes pentru turistul pasionat de istorie, făcând parte din cunoscutul proiect „Ruta împăraților romani”. Specialiștii Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva oferă o imagine amănunțită a descoperirilor pe care vizitatorul le poate face în capitala Daciei Romane.
Așezarea, inițial, a fost un castru de lemn, de forma unui dreptunghi cu laturile de 530 x 430 m, după care, la un moment dat va fi suprapus de oraș, construit de la început în piatră, ajungand ca laturile de Nord și Sud să atingă aproximativ 620 m, iar cele de Est și Vest 520 m. Cu aproximativ 34 ha între ziduri și alte 60-80 ha în afara acestora, Colonia Dacica Sarmizegetusa se înscrie între orașele de dimensiune medie la scara Imperiului. Pe această suprafață locuia o populație de aproximativ 15-20.000 oameni.
Zona din afara zidurilor era dominată de construcția gigantică, de 88 x 69 m, a amfiteatrului, dedicat îndrăgitelor spectacole cu lupte de gladiatori, dramă, mimă, sport etc. Toate aceste spectacole se desfășurau în harena (arena) astăzi acoperită cu iarbă, la acea vreme acoperită cu nisip sau rumeguș pentru a absorbi sângele.
În fata amfiteatrului, spre răsărit, se întinde o area sacră (zona sacră), incomplet cercetată. În urmă cu câțiva ani a fost descoperită clădirea unui templu nou. Este vorba despre templul dedicat pentru două divinități mai puțin cunoscute, Domnus și Domna, de origine celtică.
Zidurile orașului erau construite din blocuri fasonate de gresie, care se ridicau până la aproximativ 4-5 m înălțime și erau prevăzute, probabil, cu creneluri în partea de sus. Pe fiecare dintre laturi era câte o intrare. Porțile opuse erau legate între ele printr-un drum principal, cardo maximus (Nord-Sud) și decumanus maximus (Est-Vest), în felul acesta orașul era străbătut în cele patru direcții de două artere de bază. În paralel cu cele două se trasau alți cardines (drumuri secundare Nord-Sud) și alți decumani (drumuri secundare Est-Vest), între care se dezvoltau construcțiile publice sau cele private.
Imediat la intrarea în oraș se afla una dintre cele mai importante clădiri, domus procuratoris, palatul procuratorului financiar al provinciei Dacia Apulensis. Acest magistrat era un personaj foarte important în ierarhia provincială, practic al doilea după guvernator. Era un fel de ministru de finanțe, care se ocupă de strângerea taxelor și a impozitelor, doar că avea o atribuție mai importantă în plata armatei. Palatul a fost săpat fragmentar, fiind scoase la iveală două complexe termale (bai), un templu, birouri etc.
Se ajunge apoi la forul coloniei Dacica Sarmizegetusa, centrul orașului. Era centrul întrucât aici se intersectau cele două drumuri principale cardo maximus și decumanus maximus, cu punctul de intersecție locus gromae păstrat și marcat de câteva blocuri de marmură pe care se afla un altar ce marca acest punct important. Intrarea spre curte se făcea printr-o poartă monumentală, un tetrapilum, susținută de patru piloni (un arc de triumf dublu), pe frontonul căruia trebuie să se fi aflat inscripția de fondare a forului. Se trecea în curtea forului, placată în întregime cu blocuri de marmură. În centrul curții și pe margini tronau bazele ce susțineau statui de bronz aurit (din care s-au păstrat doar fragmente) sau marmură a unor împărați ce au jucat un rol în viața orașului sau a provinciei.
Din curtea forului se trecea într-o basilică, clădirea ce domina prin înalțimea ei întreg ansamblul arhitectonic. Această clădire era flancată în partea de Est și de Vest de câte un podium.De pe cele două tribunalia, cetățenii își țineau discursurile. De asemenea, cei doi primari, II virii, judecau. Tribunalul de răsărit avea la subsol o carcer, care nu era chiar închisoare ci mai degrabă un arest preventiv.
Din acest spațiu se putea intra în curia. La Roma, în această încăpere, senatorii discutau problemele importante ale Republicii sau Imperiului, în provincii decurionii, care se reuneau într-un fel de consiliu de astăzi al orașelor – ordo decurionum, discutau problemele importante ale urbei, prezidați de cei doi primari.
Dedesubt se aflau două camere cu boltă, aeraria, camerele de tezaur ale orașului. Încăperile care flancau curia nu au o destinație bine precizată, dar aici trebuie să se fi aflat birourile magistraților superiori ai orașului.
Pe lângă cei doi primari ar mai fi de amintit edilii, ce se ocupau de problemele de urbanism și questorul, care se ocupa de banii comunității.
În zona forului se găseau și taberna, magazine. Înainte ca forul să fi îndeplinit funcții politice, administrative, era locul unde cetățeanul roman se ducea să schimbe produse. Astfel avem știință de forum boarium (piața de animale), forum piscatorium (piața de pește), forum oleatorium (piața pentru uleiuri) etc.
Informatii utileTuristul care vrea să viziteze Sarmizegetusa Ulpia Traiana are posibilitatea de ajunge aici pe drumul național 68 Hațeg-Caransebeș. Dacă vine cu trenul, trebuie să coboare la Subcetate, de unde mai sunt de parcurs câțiva kilometri până la Hațeg. Aeroporturi se găsesc la Timișoara, Sibiu sau Cluj-Napoca, aflate la o distanță de aproximativ 180-200 kilometri.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Muzeul Civilizației Dacice și Romane
CITEȘTE ȘI: Matrița din bronz de la Sarmizegetusa Regia
CITEȘTE ȘI: Liliana Țolaș, managerul MCDR: Obiectivul meu principal a fost acela de a așeza muzeul pe traiectoria națională și europeană a instituțiilor de cultură
