Dezbaterea momentului în orașul Ploiești vizează oportunitatea accesării de către municipalitate a unui împrumut de 36 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea achiziționării unui număr de 20 de tramvaie noi.
Consiliul Local a votat în ședința de vineri, 19 decembrie, o hotărâre care dă undă verde pentru împrumutul de la BEI, existând consens politic, după ce aleșii locali – indiferent de partidul din care provin – au înțeles faptul că transportul public este vital pentru oraș, iar dezvoltarea și eficientizarea acestuia trebuie să reprezinte o prioritate pentru orice administrație.
Subiectul intervine pe un fond sensibil în care se vorbește tot mai mult despre problemele economice de la S.C. Transport Călători Express S.A. (T.C.E.). Compania traversează o perioadă cu multe dificultăți financiare, având o datorie către ANAF ce depășește 70 de milioane de lei ( aproximativ 14 milioane de euro, la un curs de 5 lei/euro).
Cele două teme – datoria T.C.E. și creditul de la BEI, deși au ca numitor comun transportul public din Ploiești, nu sunt într-o relație de dependență care poate conduce la ideea că investiția în tramvaie noi va acutiza și mai mult criza financiară a transportatorului public local. Dimpotrivă! Un astfel de proiect reprezintă un pas major pentru dezvoltarea mobilității urbane, generând în paralel o serie de beneficii economice, sociale și de mediu pentru întreaga comunitate ploieșteană, inclusiv pentru societatea care operează transportul public din oraș.
Vom dezbate rând pe rând toate punctele care construiesc de fapt proiectul numit generic „transport public” și vom arată de ce este nevoie de investiția aceasta și de ce trebuie însoțită și de alte măsuri menite să ducă la o reformare a activității T.C.E. Ploiești. Analiza se va întinde pe mai multe episoade, astfel încât cititorii să înțeleagă oportunitățile care rezultă din dezvoltarea unui transport public local sustenabil.
Pentru orice ploieștean este evident faptul că orașul are nevoie de multe investiții pentru a ajunge la un nivel similar cu alte localități mai dezvoltate din România. Se observă cu ochiul liber necesitatea aplicării unui plan de regenerare urbană, iar transportul public este parte integrată a acestui plan, având un rol vital în orice program de dezvoltare a unui oraș.
Ploieștiul a moștenit datoriile imense ale T.C.E. din perioada fostului primar. Restanțele istorice către ANAF sunt de 51.948.993 lei

Ce facem însă atunci când firma care operează acest serviciu public întâmpină dificultăți financiare majore, fiind într-o situație economică delicată? T.C.E. Ploiești, înregistrează în prezent datorii către ANAF în valoare de 73.051.556 lei și către furnizori în valoare de 6.603.581 lei. Aceste datorii nu s-au născut peste noapte, ci sunt o consecință a unui management deficitar practicat în timpul vechii administrații.
„Datoriile către ANAF sunt din intervalul 2022-2025 și includ TVA, CAS, CASS, impozit pe salarii, impozit pe venit. Din suma de 73.051.556 lei, 51.948.993 lei sunt restanțe istorice, 16.949.655 lei au fost eșalonate, iar 4.152.908 lei au termen 19 decembrie 2025”, ne-a explicat Mihai Tonsciuc, consilier local din partea organizației Mișcarea Noi, Ploieștenii, unul dintre cei care cunoaște bine realitatea internă din societate, fiind implicat direct în elaborarea unui plan de redresare a activității transportatorului public local.
Într-o situație în care o companie care prestează un serviciu de interes public se confruntă cu datorii imense, acționarul principal nu are prea multe variante de lucru. Singura soluție viabilă este aceea de a identifica problemele care au generat această criză și de a găsi pârghii pentru a diminua dezastrul financiar și pentru a evita perpetuarea lui.
În cazul T.C.E., acționariatul este format din Municipiul Ploiești, reprezentat prin Consiliul Local (cu o pondere de 99,99561% din acțiuni), și S.G.U. Ploiești (cu un pachet de 0,00439%). Iar componența Consiliului de Administrație este următoarea:
| Nr. crt. | Nume, prenume | Funcţia | Durata mandate | Act de numire comitete | Membru comitet: |
| 1. | Grigore Gabriel | Președinte C.A. | 07.07.2023- 02.11.2025 | Conf. Deciziei
Nr. 16 din 30.10.2024 |
-Audit
-Nominalizare și Remunerare -Gestionare a riscurilor |
| 2. | Dobrescu Cătălin | Membru C.A. | 27.07.2022-02.11.2025 | Conf. Deciziei
Nr. 16 din 30.10.2024 |
-Nominalizare și Remunerare
-Gestionare a riscurilor |
| 3 | Banu Mihai Justin | Membru C.A. | 25.10.2024- 02.11.2025 | Conf. Deciziei
Nr. 16 din 30.10.2024 |
-Audit |
| 4. | Schiopu Cristinel |
Membru C.A. |
08.10.2024-
07.02.2025 08.02.2025- 02.11.2025 |
Conf. Deciziei
Nr. 16 din 30.10.2024 |
-Audit
-Nominalizare și Remunerare |
| 5. | Gunia Dragoș Ionel | Membru C.A. | 25.10.2024- 02.11.2025 | Nr. 16 din 30.10.2024 | -Gestionare a riscurilor
|
Mai trebuie menționat că, până acum câteva luni, această societate a fost coordonată de Nicolae Alexandri, un obișnuit al funcțiilor plătite din bani publici. De-a lungul timpului, el a fost subprefect și prefect de Prahova. De asemenea, a fost deputat și director la mai multe companii cu capital majoritar de stat, iar din 2017 a preluat funcția de director general al T.C.E. Ploiești, o societate care are acoperite veniturile în proporție de 70% din bugetul local.
În tot acest timp în care a condus transportul public din capitala județului Prahova, Nicolae Alexandri s-a remarcat prin „performanțe extraordinare” reușind să aducă firma pe marginea prăpastiei din cauza datoriilor uriașe acumulate în ultimii ani. Lipsa unei viziuni manageriale a făcut ca o societate de interes public local care se putea dezvolta și putea oferi servicii de calitate pentru ploieșteni să fie transformată într-o „gaură neagră” pentru bugetul orașului.
Dar vina nu-i aparține în totalitate fostului director general. La fel de vinovați sunt și aleșii care au făcut parte în mandatul trecut din Consiliul Local și care aveau obligația de a interveni pentru a redresa situația.
Rezultatele T.C.E. Ploiești din ultimii ani
Anul 2019:
- Cifră de afaceri neta: 68.868.775 lei
- Venituri totale: 76.667.536 lei
- Cheltuieli totale: 82.266.245 lei
- Pierdere: 5.598.709 lei
Anul 2020:
- Cifră de afaceri neta: 66.745.944 lei
- Venituri totale: 68.172.154 lei
- Cheltuieli totale: 82.726.044 lei
- Pierdere: 14.553.890 lei
Anul 2021:
- Cifră de afaceri neta: 83.436.189 lei
- Venituri totale: 83.793.291 lei
- Cheltuieli totale: 91.600.035 lei
- Pierdere: 7.806.744 lei
Anul 2022:
- Cifră de afaceri neta: 89.387.535 lei
- Venituri totale: 89.764.805 lei
- Cheltuieli totale: 105.164.608 lei
- Pierdere: 15.399.803 lei
Anul 2023:
- Cifră de afaceri neta: 94.041.449 lei
- Venituri totale: 95.415.035 lei
- Cheltuieli totale: 117.248.332 lei
- Pierdere: 21.833.297 lei
Anul 2024:
- Cifră de afaceri neta: 101.256.159 lei
- Venituri totale: 109.893.873 lei
- Cheltuieli totale: 120.323.144 lei
- Pierdere: 429.271 lei
*Sursa Ministerul Finanțelor Publice
Este corect să precizăm și faptul că T.C.E. Ploiești este o societatea care se bazează pe mari sume care vin de la bugetul local. De exemplu, în ultimii cinci ani, subvențiile alocate pentru acoperirea transportului persoanelor defavorizate (pensionari, elevi, persoane cu dizabilități) și compensația lunară au avut valorile următoare:
- Anul 2025 = 67.734.180 lei
- Anul 2024 = 105.166.190 lei
- Anul 2023 = 75.550.000 lei
- Anul 2022 = 79.002.000 lei
- Anul 2021 = 67.922.810 lei
Aceste sume trebuiau virate de Municipiul Ploiești către T.C.E. pentru ca la rândul ei societatea să-și poată achita datoriile, doar că sumele sunt atât de mari încât sunt necesare adevărate minuni pentru acoperirea lor. După ce în mandatul vechiului primarul nu s-au făcut plăți către T.C.E., actuala administrație s-a trezit că are de achitat restanțe care depășesc cu mult puterea financiară a orașului.
„Compensația anuală, stabilită conform contractului de delegare, a fost acordată pentru anul 2021 și pentru zece luni din anul 2022. Compensațiile pentru anii 2022-2023 și 2023-2024 sunt în lucru, fiind efectuat un raport de audit de către un auditor angajat de Primăria Municipiului Ploiești în anul 2025. Situațiile financiare anuale arată pierderea înregistrată, dar conform contractului de delegare, pierderea se acoperă prin compensația anuală.”, a punctat Mihai Tonsciuc.
Prin urmare, avem un cerc vicios din care trebuie ieșit urgent prin adoptarea unor soluții care să conducă la eficientizarea activității societății T.C.E. Ploiești. La rândul său, bugetul local al orașului se confruntă cu dificultăți financiare majore și de aceea este important ca toate societățile aflate în subordinea Consiliului Local să nu mai genereze pierderi. În caz contrar, orașul nu va beneficia de investițiile necesare pentru dezvoltarea sa, banii fiind direcționați doar pentru acoperirea unor „găuri negre”.
Problema majoră a T.C.E. Ploiești o constituie activele învechite care nu încurajează ploieștenii să utilizeze transportul în comun

Să revenim la transportatorul public și să vedem ce se poate face acum pentru ca dezastrul financiar de la T.C.E. Ploiești să nu crească în intensitate și pentru ca orașul Ploiești să poată beneficia de un serviciu civilizat.
Mihai Tonsciuc ne-a declarat că problema principală cu care se confruntă societatea o constituie activele învechite, având în vedere că în ultimii ani s-au făcut puține investiții pentru achiziționarea de mijloace moderne de transport. Acționarul majoritar de la T.C.E. a cumpărat, în intervalul 2019-2020, 28 de autobuze EURO BUS; în 2021, 20 de troleibuze și 31 de autobuze electrice, dintre care 22 au fost achiziționate în 2022, iar 9 în 2023.
Din cauza acestei politici, parcul de vehicule deținut de T.C.E. Ploiești include în prezent multe „piese de muzeu”, iar „artefactele” cu cea mai îndelungată istorie sunt tramvaiele care au fost puse în circulație acum 50 de ani, fiind produse în 1977 în Cehoslovacia, acolo unde au fost utilizate timp de 25 de ani, pentru ca apoi să fie vândute orașului Ploiești unde au fost folosite tot cam un sfert de secol. Prin urmare, trebuie luate măsuri urgente pentru a rezolva această problemă și pentru a încuraja oamenii să utilizeze transportul în comun.
În prezent, în Ploiești sunt două trasee (101 și 102) în cazul cărora transportul public este realizat cu ajutorul tramvaielor. Cele două linii străbat mai multe cartiere din oraș și fac legătura acestora cu două puncte cheie ale Ploieștiului: Gara de Nord și Gara de Vest.
Sute de oameni folosesc zilnic tramvaiul pentru a se deplasa dintr-un punct în altul. Din păcate, aceste călătorii se realizează în prezent cu niște vehicule care trebuiau de mult să iasă la pensie, iar aceste tramvaie pun în pericol siguranța călătorilor, fiind în același timp și mari consumatoare de resurse financiare de la bugetul local.
Din cauza condițiilor în care sunt nevoiți să călătorească, mulți oameni au renunțat la utilizarea transportului public preferând să se deplaseze cu mașina personală sau cu taxiul, iar de aici apar consecințe în lanț: număr mare de autovehicule în trafic, blocaje, poluare crescută, încasări reduse din bilete pentru T.C.E. Ploiești.
CITEȘTE ȘI: Modificări importante în programul de transport public din Ploiești. Se aplică de la 1 ianuarie
Mihai Tonsciuc a mai spus că experții în mobilitate urbană din România și din străinătate au identificat câteva puncte care trebuie atinse pentru a încuraja oamenii să utilizeze transportul public. „Discutăm, în primul rând, despre accesibilitate. Dacă transportul public nu permite accesul tuturor persoanelor este evident că vor exista oameni care nu-l vor utiliza, iar persoanele cu dizabilități ne-au subliniat încă de la început că orice investiție trebuie să fie și pentru aceste persoane. Aceste tramvaie au prevăzute sisteme de acces și pentru persoanele cu dizabilități (n. r. tramvaiele noi pe care Primăria vrea să le achiziționeze). De asemenea, este permis accesul părinților cu copii mici în cărucioare. Accesibilitatea va fi pentru toți ploieștenii! La fel de importantă este siguranța. Foarte multe persoane au spus că în Ploiești există o problemă din acest punct de vedere. Atât aceste tramvaie cât și noile stații au camere de luat vederi care sunt conectate cu Poliția Locală. Confortul este important. Oamenii vor să călătorească în condiții bune atât pe timpul verii, cât și iarna. De asemenea, contează predictibilitatea transportului public. Aceste tramvaie, la fel ca stațiile pe care le instalăm acum vor avea conectare prin GPS și prin date mobile, astfel încât vom putea să transmitem cetățenilor atât prin stațiile de transport public, cât și prin ecranele din tramvaie și prin Google Maps când vine exact tramvaiul, când vine autobuzul.”, a detaliat consilierul local.
De ce are nevoie orașul Ploiești de 36 de milioane de euro de la BEI? Își permite orașul Ploiești un astfel de împrumut?
Într-o astfel de realitate, administrația orașului Ploiești a trebuit să caute soluții pentru a putea achiziționa material rulant nou. Iar singura variantă viabilă pentru un oraș care se confruntă cu mari dificultăți financiare și care nu dispune de bugetul necesar pentru a face astfel de achiziții a fost contractarea unui împrumut.
Suma pe care orașul Ploiești urmează să o primească de la BEI se ridică la 36 de milioane de euro și reprezintă 76% din finanțarea pentru achiziția celor 20 de tramvaie. Creditul urmează să fie rambursat în peste 20 de ani, cu trei ani perioadă de grație.
Atunci când vorbim despre o sumă atât de mare apare firesc și întrebarea dacă orașul își permite accesarea unui astfel de credit. Primăria Ploiești dă asigurări că da, municipalitatea având mijloacele necesare să-și achite ratele anuale.
Primarul Mihai Polițeanu a explicat că, în condițiile actuale în care cele mai multe administrații din țară se confruntă cu mari probleme bugetare, Ploieștiul a reușit să achite către Veolia suma de 10 milioane de euro, datorie moștenită de la vechea administrație, iar în perioada 2026-2028, urmează să plătească alte 7,2 milioane de euro anual către aceeași companie. „Sunt datorii istorice, recunoscute prin Tribunalul de Arbitraj. Din 2028, această datorie dispare, iar din 2028 sau 2029 o să începem rambursarea către BEI. Potrivit unei simulări făcute de BEI, vârful de plată este în jurul anului 2035 (poate să fie 2034, poate să fie 2036 în funcție de momentele în care facem tragerile de bani) și se ridică la 3.219.650 de euro. Este suma maximă pe care o plătim într-un an pe perioada rambursării. Dacă ne permitem într-o situație financiară catastrofală să dăm 10 milioane de euro pe an sau 7,2 milioane de euro pe an către Veolia, evident că, în vârful de plată din 2035, o să ne permitem să plătim cei 3.219.650 de euro, atât cât reprezintă suma de rambursat către BEI”, a susținut edilul ploieștean.
Mihai Polițeanu a mai arătat faptul că împrumutul BEI este cel mai avantajos de pe piață, fiind oferit la o dobândă variabilă care poate ajunge cel mult la 2,2% pe an, procent în care este inclusă dobânda băncii plus valoarea EURIBOR.
Toate orașele lumii se dezvoltă cu ajutorul unor împrumuturi

Mulți și-au pus întrebarea de ce e nevoie de un împrumut și nu sunt accesate fonduri europene nerambursabile pentru a face o astfel de achiziție. Răspunsul este simplu și vizează atât suma necesară pentru derularea acestui proiect, sumă care se poate apropia de 50 de milioane de euro, cât și posibilitatea accesării rapide a unor fonduri europene.
Investiția în tramvaie reprezintă o urgență pentru municipalitatea ploieșteană din două motive principale. Primul dintre ele este acela că flota actuală de tramvaie nu mai este sigură pentru călători. Practic, discutăm despre o problemă de siguranță publică, pe care primăria trebuie să o rezolve urgent. Cel de-al doilea motiv este unul economic: tramvaiele sunt atât de vechi încât necesită reparații zilnice, iar aceste reparații generează costuri mari. Prin achiziționarea celor 20 de tramvaie noi, bugetul primăriei va salva în perioada de rambursare a creditului suma de 17.541.980 de euro.
Așa cum am menționat mai sus, BEI oferă doar 76% din banii necesari acestui proiect. Restul banilor vin din alte surse (fondurile nerambursabile plus o cofinanțare de 10% din partea Primăriei Ploiești). Iar aici intervine un al avantaj generat de acest împrumut și care a dat posibilitatea Ploieștiului să beneficieze de o finanțare nerambursabilă din partea Comisiei Europene în valoare de 9 milioane de euro.
Dar să luăm lucrurile pe rând. Atunci când vorbim despre credite, există tendința de a ne panica și de a ne gândi la faptul că vom avea de achitat o notă de plată pe care nu o vom putea susține. Oamenii trebuie să înțeleagă faptul că proiectele mari necesită investiții semnificative, iar administrațiile locale nu au bugetele necesare pentru a le realiza. Prin urmare, este nevoie să fie luate credite pentru dezvoltare. Ploieștiul nu este o excepție, toate orașele funcționează astfel și încearcă să se dezvolte cu ajutorul unor împrumuturi.
Legat de fondurile europene disponibile, nu există în prezent niciun program european pe care municipalitatea îl putea accesa rapid, astfel încât să poată dispune de întreaga sumă pentru a realiza această investiție. Maximum pe care l-a putut obține a fost suma de 9 milioane de euro, bani care se vor alătura celor 36 de milioane de euro veniți de la BEI.
Ploieștenii mai trebuie să știe că orașul încasează lună de lună un IVG (n.r. Impozitul pe Venit Global care reprezintă procentul din impozitul pe venit al persoanelor fizice alocat direct primăriei) care variază între 27 și 30 de milioane de lei. „Jumătate din această sumă reprezintă salariile din primărie și din instituții subordonate. Mai rămân 15 milioane, din care aproape 8 se duc pe funcționarea unui T.C.E. nereformat, așa că mai rămân cam 7 milioane pentru termoficare, servicii publice, iluminat, reparații străzi, curățenie căi publice etc.”, a atras atenția Mihai Polițeanu.
În acest context financiar dificil, la finalul anului 2024, conducerea primăriei a început discuțiile cu BEI în vederea accesării unui credit în condiții avantajoase pentru realizarea de investiții în dezvoltarea urbană a localității. La momentul inițial, au fost puse pe masa negocierilor mai multe proiecte pentru Ploiești, iar reprezentanții BEI au fost cei care au decis că au disponibilitatea de a susține financiar achiziționarea unui număr de 20 de tramvaie noi și refacerea depoului de tramvaie.
Ulterior, cu ajutorul unor fonduri de la Uniunea Europeană, BEI a făcut toate demersurile și a angajat firma Ernst & Young (E&Y) pentru a face un audit și pentru a analiza eligibilitatea acestui proiect.
În urma analizelor făcute, experții E&Y au întocmit documentația necesară pentru ca Municipiul Ploiești să poată aplica pentru obținerea unei finanțări nerambursabile prin Mecanismul pentru Tranziție Justă, derulat de Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA), iar la jumătatea acestei săptămâni a venit notificarea de la Comisia Europeană că a fost finalizată favorabil evaluarea cererii de finanțare. „Dacă lucrurile merg bine, undeva în ianuarie- februarie 2026 semnăm contractele de finanțare și trecem toate procedurile birocratice de la Ministerul Finanțelor, care știe de acest proiect. În paralel s-a dat drumul la procedura de achiziție pentru tramvaie, iar în final au rămas două firme ofertante: Astra Vagoane Arad și Bozankaya. Dacă nu vor fi impedimente procedurale majore, vom avea primul tramvai nou la începutul lui 2027 și al 20-lea la finalul aceluiași an.”, a transmis edilul Ploieștiului.
În perioada următoare vom aduce în atenția publică avantajele pe care dezvoltarea transportului public le generează pentru un oraș, dar și măsurile care se iau pentru eficientizarea activității T.C.E. Ploiești.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Ordinea Zilei

