Scăderea fertilității produce o serie de dezechilibre economice și sociale, majoritatea ţărilor înregistrând probleme în a-și menține nivelurile actuale de populaţie în acest secol. Cercetătorii implicați într-un amplu studiu, publicat în revista The Lancet, atrag atenția asupra diferențelor tot mai marcante de la o regiune la alta. Astfel, în timp ce populaţia ţărilor sărace va continua mult timp să crească, mai ales în Africa subsahariană, ea va scădea în statele dezvoltate. Dezechilibrul acesta va genera „consecinţe considerabile pe plan economic şi social”.
Analiza oamenilor de știință evidențiază faptul că 155 din 204 ţări şi teritorii din întreaga lume, sau 76%, vor avea rate de fertilitate (n.r. numărul mediu de copii născuţi de femeile de vârstă fertilă) sub nivelurile de înlocuire a populaţiei în 2050. În 2100, numărul lor se aşteaptă să crească la 198, sau 97%.
De altfel, statisticile scot în evidență faptul că, în 2021, 110 ţări şi teritorii (54%) aveau rate de fertilitate sub nivelul de înlocuire a populaţiei, de 2,1 copii per femeie.
Îngrijorător este că specialiștii au constatat că rata globală de fertilitate a scăzut la mai puţin de jumătate în ultimii 70 de ani, de la aproximativ 5 în 1950 la 2,2 în 2021.
În aceste condiții, se prognozează că, la sfârşitul secolului, peste trei sferturi dintre naşterile vii vor avea loc în ţările cu venituri mici şi medii, dintre care mai mult de jumătate în Africa subsahariană.
Studiul estimează că Nigerul va avea în 2050 cea mai mare rată de fertilitate, cu o medie de cinci copii la fiecare femeie, însă ea ar putea fi redusă la 2,7 dacă vor fi atinse ţintele de educaţie universală.
CITEȘTE ȘI: Crește rata sărăciei în rândul persoanelor peste 65 de ani. Și copiii sunt afectați
În schimb, Coreea de Sud va avea cea mai scăzută rată de fertilitate, de numai 0,82, la mijlocul secolului. Și în acest moment, Coreea de Sud şi Serbia au deja o rată a fertilităţii mai mică de 1,1 copil per femeie, ceea ce le expune provocărilor unor forţe de muncă în scădere.
Între timp, în Europa Occidentală rata medie totală a fertilităţii este prognozată că va ajunge la 1,44 în 2050 şi va scădea şi mai mult, până la 1,37, în 2100.
Baby boom în țările sărace, baby bust în cele dezvoltate
Oamenii de știință implicați în acest studiu avertizează că datele analizate arată că vor exista „provocări serioase” pentru creşterea economică globală, mai ales în condiţiile unei forţe de muncă în scădere şi îmbătrânirii populaţiilor.
Este important ca statele dezvoltate să ia măsuri urgente pentru a crește numărul nașterilor. Experții sunt de părere că politicile sociale, precum concediile parentale mai lungi, îngrijirile gratuite pentru copii şi drepturile de muncă suplimentare, pot oferi un mic impuls. Cu toate acestea, majoritatea acestor ţări vor rămâne sub nivelurile necesare pentru menţinerea populaţiilor actuale.
„Implicaţiile sunt imense. Aceste tendinţe viitoare ale ratelor de fertilitate şi naşterilor vii vor reconfigura complet economia globală şi echilibrul internaţional de putere şi vor necesita reorganizarea societăţilor. Şi, odată ce populaţia scade în aproape toate ţările, dependenţa de imigraţia deschisă va deveni necesară pentru a susţine creşterea economică”, punctează Dr. Natalia V. Bhattacharjee, coautor principal şi cercetător principal la Institutul de Metrică şi Evaluare a Sănătăţii (IHME) al Facultăţii de Medicină a Universităţii din Washington, SUA.
La rândul său, prof. Emil Vollset de la IHME, un alt autor al studiului, subliniază că „ne aflăm în faţa unor schimbări sociale uluitoare pe tot parcursul secolului al XXI-lea„, când „lumea se va confrunta simultan cu un „baby boom” în unele ţări şi cu un „baby bust” în altele”.
Studiul mai reliefează faptul că scăderea ratelor fertilităţii în ţările cu venituri mari reflectă mai multe oportunităţi de educaţie şi angajare pentru femei. Totodată, tendinţa semnalează o nevoie urgentă de îmbunătăţire a accesului la contracepţie modernă şi la educaţie pentru femei în alte regiuni.
Studiul publicat revista The Lancet se bazează pe cifrele Global Burden of Disease, un vast program finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates, care adună datele din domeniul sănătăţii din majoritatea statelor. Cu toate acestea, mai mulți cercetători ai OMS susțin că previziunile studiului trebuie privite cu precauţie. Ei critică mai multe alegeri metodologice, subliniind mai ales insuficienţa datelor disponibile în numeroase ţări sărace. De altfel, chiar autorii afirmă că predicţiile sunt limitate de cantitatea şi calitatea datelor, mai ales pentru perioada pandemică 2020-2021.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: www.healthdata.org/ Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: Accesul la apă este un lux pentru 3,6 miliarde de oameni
