Intenția Ministerului Educației de a introduce pentru personalul didactic obligația de a depune declarații de interese este susținută de Consiliul Naţional al Elevilor. Reprezentanții elevilor sunt de părere că o astfel de măsură urmărește creșterea transparenței generale în sectorul de educaţie.
Ministerul Educaţiei a pus în consultare un proiect de ordin privind aprobarea procedurii pentru completarea declaraţiilor de interese de către personalul didactic de predare. Prin declaraţia cuprinsă ca anexă a prezentului proiect, profesorii vor trebui să completeze atât numărul elevilor cu care fac meditaţii, cât şi şcoala şi clasa de provenienţă a acestora.
„Fenomenul meditaţiilor este unul răspândit în România şi normalizat sub toate formele sale, fiind o cultură deja înrădăcinată în sistemul de învăţământ. Motivul principal pentru care elevii recurg la meditaţii private este lipsa aprofundării materiei la clasă sau asigurarea comprehensiunii lecţiei respective de către toţi elevii din clasă. (…) Consiliul Naţional al Elevilor susţine introducerea declaraţiei în vederea creşterii transparenţei generale în sectorul de educaţie. Cu toate acestea, introducerea simultană în noua lege a educaţiei a sancţiunilor disciplinare pentru profesorii care fac meditaţii cu elevii cărora le predau la clasă, dar şi a dublei admiteri la liceu indică faptul că rezolvarea problemei de la rădăcină este tratată cu superficialitate”, susțin liderii Consiliului Naţional al Elevilor.
Din punctul lor de vedere, introducerea declaraţiilor reprezintă „un pas înainte” pentru transparenţa în educaţie, fiind „un imbold important în reducerea toxicităţii” care normalizează recurgerea la meditaţii private pentru a face faţă cu materia la clasă.
„Cultura meditaţiilor este una realizată adesea în mod nefiscalizat ca răspuns indirect la subfinanţarea sistemului de învăţământ care are două consecinţe majore: un act educaţional mai puţin calitativ şi profesori nevoiţi să susţină aceste pregătiri contra cost în particular. Aşadar, aceste declaraţii sunt binevenite în contextul sporirii transparenţei şi al diminuării favoritismelor ce puteau lua naştere în cazul profesorilor care făceau meditaţii în particular cu elevii cărora le predau la clasă”, atrag atenția elevii.
Mai mult, ei consideră că este important ca fiecare clasă să primească pregătire din partea profesorilor care să fie structurată strict pe nivelul şi dorinţa clasei însă acest lucru poate fi realizat prin intermediul unei alternative la modul în care meditaţiile funcţionează precum promovarea orelor extracurriculare ţinute pro-bono de către profesorii de la clasă şi/sau promovarea instituţiilor care au ca scop meditarea gratuită a elevilor (cel mai bun exemplu ar fi de a introduce un grad în plus de echitate Centrelor de Excelenţă).
„Cu siguranţă că declaraţiile acestea sunt un pas înainte către un sistem educaţional ideal – corect şi transparent – însă nu este suficient pentru a rezolva problema de la rădăcină. Ele vor putea soluţiona cazurile în care elevii care făceau meditaţii cu profesorii de la clasă erau favorizaţi, dar nu va elimina această practică toxică a sistemului de învăţământ. Ne bucurăm că se iau măsuri în această direcţie şi că vom putea vorbi despre un grad mai mare de corectitudine, însă sperăm că lucrurile nu se vor opri aici”, arată preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Miruna Croitoru.
Reamintim faptul că Ministerul Educaţiei a lansat în consultare publică procedura pentru completarea declaraţiilor de interese de către personalul didactic de predare.
„Punem în aplicare prevederile noii Legi a învăţământului preuniversitar, act normativ care statuează explicit faptul că profesorii nu pot să desfăşoare activităţi de pregătire suplimentară contra cost pentru elevii de la clasa/clasele la care sunt încadraţi în anul şcolar în curs, având obligaţia de diligenţă să depună eforturi pentru atingerea competenţelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă şi prin programele de învăţare remedială”, a anunțat instituția.
În opinia ministrului Educaţiei, Ligia Deca, procedura aceasta creează unul dintre instrumentele care promovează transparenţa în activitatea didactică desfăşurată din afara orelor de curs.
„Atunci când profesorii lucrează suplimentar contra cost cu elevii de la clasă, pot exista suspiciuni atât asupra calităţii activităţii didactice de la ore, cât şi asupra obiectivităţii evaluării copiilor respectivi. Cadrele didactice sunt şi trebuie să rămână modele de comportament social. Suntem siguri că această procedură pe care o supunem consultării publice este un pas important pentru a consolida statutul etic şi profesional de cadru didactic într-o Românie Educată”, a punctat oficialul.
Procedura descrie etapele ce trebuie parcurse la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar în vederea completării, depunerii, înregistrării, transmiterii, rectificării şi publicării declaraţiilor de interese de către personalul didactic de predare şi oferă asigurări cu privire la existenţa documentaţiei adecvate derulării activităţii.
„Prin aplicarea prezentei proceduri se asigură continuitatea activităţii, inclusiv în condiţii de fluctuaţie a personalului, şi se asigură suportul necesar pentru ca inspecţia şcolară/auditul şi/sau alte organisme abilitate în acţiunile de inspecţie/auditare şi/sau control să dispună luarea deciziilor”, se arată în document.
Declaraţia de interese se face în scris, pe propria răspundere, şi cuprinde norma didactică, activităţile de predare, activităţile de pregătire cu elevii – meditaţii şi activităţile didactice desfăşurate în cadrul unor proiecte, îndeplinite de cel care o completează.
Până la data de 31 decembrie a fiecărui an, personalului didactic de predare îi revine obligaţia să completeze declaraţia de interese.
Personalul didactic de predare angajat ulterior datei de 31 decembrie urmează să completeze şi depună declaraţia de interese în termen de cinci zile de la angajare.

