Industria auto din România și din întreaga lume traversează una dintre cele mai complexe perioade din ultimele decenii. Presiunea exercitată de producătorii auto asupra costurilor, volatilitatea lanțurilor de aprovizionare, tranziția către vehicule electrice și creșterea importanței activităților de cercetare și dezvoltare transformă nu doar modelele de afaceri, ci și modul în care sunt organizate operațiunile grupurilor multinaționale. Aceste transformări nu constituie, în sine, factori de risc fiscal, dar, din perspectiva prețurilor de transfer, prezintă o serie de provocări legate de modul în care funcțiile, riscurile și profitul sunt distribuite între entitățile grupului.
Prețurile de transfer au la bază principiul conform căruia remunerația fiecărei entități din cadrul unui grup multinațional ar trebui să reflecte funcțiile pe care aceasta le îndeplinește, activele pe care le utilizează și riscurile pe care și le asumă. Dar într-un sector aflat într-o transformare accelerată, modelul de afaceri trebuie evaluat periodic pentru a se stabili dacă mai reflectă realitatea operațională și economică a grupului.
Pe măsură ce responsabilitățile unor entități evoluează, apar noi activități de cercetare și dezvoltare, se modifică lanțurile de creare a valorii sau sunt gestionate diferit anumite riscuri economice, poate deveni necesară o analiză a impactului acestor evoluții asupra politicii de prețuri de transfer și asupra modului în care sunt remunerate respectivele entități din grup.
Aceste aspecte sunt relevante deoarece pot influența evaluarea caracterului de piață al tranzacțiilor intra-grup, nivelul profitabilității atribuite companiilor membre și, implicit, poziția fiscală a grupului în cadrul unei eventuale inspecții fiscale.
Volatilitatea costurilor și alocarea riscurilor economice
Ultimii ani au demonstrat cât de expusă este industria auto la fluctuațiile costurilor cu energia, cu materiile prime și cu logistica, precum și la perturbările lanțurilor de aprovizionare.
Aceste evoluții au influențat semnificativ profitabilitatea multor companii din industrie și au determinat grupurile să adopte diverse mecanisme pentru gestionarea impactului lor economic. Din perspectiva prețurilor de transfer, un aspect important îl reprezintă înțelegerea modului în care sunt distribuite efectele economice ale acestor evoluții între entitățile grupului.
În practică, este relevant să se analizeze cine suportă creșterile de costuri, cine își asumă riscurile asociate întreruperilor din lanțul de aprovizionare, cine decide măsurile de atenuare a impactului și cine gestionează riscurile care generează aceste costuri suplimentare.
Aceste elemente pot influența evaluarea caracterului de piață al rezultatelor financiare înregistrate de diferitele entități și adecvarea mecanismelor de remunerare existente. Astfel, este util ca managementul să înțeleagă nu doar impactul financiar, ci și modul în care astfel de evenimente sunt reflectate în relațiile economice dintre companiile grupului.
Relația cu producătorii de echipamente originale și presiunea permanentă asupra costurilor
Presiunea exercitată de producătorii auto asupra furnizorilor reprezintă una dintre caracteristicile definitorii ale industriei auto. Cerințele de reducere a costurilor, programele de eficientizare și renegocierile comerciale periodice fac parte din realitatea operațională a celor mai multe companii din sector.
Aceste constrângeri comerciale pot influența direct profitabilitatea participanților din lanțul de aprovizionare și pot genera diferențe semnificative între perioadele de raportare sau între entități din cadrul aceluiași grup.
Din perspectiva prețurilor de transfer, devine importantă înțelegerea modului în care efectele acestor presiuni comerciale sunt distribuite între companiile implicate – cine negociază relația cu OEM-ul (original equipment manufacturer – producător de echipamente originale), cine stabilește strategia comercială, cine aprobă concesiile comerciale semnificative și cine suportă impactul economic al reducerilor de preț sau al programelor de eficientizare solicitate de producătorii de echipamente originale?
Aceste aspecte pot influența așteptările privind profitabilitatea fiecărei entități implicate. Din acest motiv, este recomandabil ca managementul să înțeleagă modul în care presiunea comercială specifică industriei este absorbită și distribuită în cadrul grupului.
Tranziția către vehicule electrice și schimbarea lanțului de creare a valorii
Tranziția către vehicule electrice reprezintă probabil cea mai importantă transformare structurală prin care trece industria auto. Pe măsură ce software-ul, bateriile și sistemele electronice capătă o importanță tot mai mare în arhitectura vehiculelor moderne, lanțul de creare a valorii din industria auto evoluează, iar activitățile de dezvoltare tehnologică și inovare devin tot mai relevante în cadrul grupurilor multinaționale. Aceste schimbări pot influența rolul entităților implicate în dezvoltarea, producția și comercializarea produselor și pot determina o reevaluare a contribuțiilor economice ale acestora.
Din perspectiva prețurilor de transfer, devine importantă înțelegerea modului în care aceste transformări influențează distribuția funcțiilor și a profitului în cadrul grupului – unde sunt dezvoltate tehnologiile-cheie, cine coordonează activitățile de cercetare și dezvoltare, cine finanțează proiectele de inovare, cine își asumă riscurile asociate acestora și care sunt entitățile care contribuie efectiv la dezvoltarea noilor produse și tehnologii.
Pe măsură ce lanțul valoric se transformă, aceste aspecte pot deveni relevante pentru evaluarea contribuției economice a diferitelor entități și pentru adecvarea politicilor de remunerare existente. Din acest motiv, o analiză periodică a modului în care este creată valoarea în cadrul grupului poate contribui la identificarea din timp a eventualelor implicații fiscale.
Lanțuri de aprovizionare mai complexe și responsabilități locale în creștere
Transformările recente din industrie au determinat multe grupuri să își regândească lanțurile de aprovizionare și să acorde un rol mai important anumitor entități locale.
Astfel, societățile din România pot prelua responsabilități suplimentare în gestionarea relațiilor cu furnizorii, optimizarea proceselor, coordonarea unor activități operaționale sau implementarea inițiativelor de eficientizare. Din perspectiva prețurilor de transfer, devine importantă înțelegerea naturii și limitelor acestor responsabilități – dacă entitatea locală implementează decizii și procese stabilite la nivelul grupului, dacă participă activ la definirea acestora, cine coordonează relațiile strategice cu furnizorii și clienții, cine aprobă deciziile-cheie și cine își asumă consecințele economice ale acestora.
Aceste elemente pot influența evaluarea rolului economic al entității locale și a modului în care aceasta este remunerată. Din acest motiv, este recomandat ca managementul să monitorizeze periodic evoluția responsabilităților locale și să evalueze impactul acestora asupra modelului operațional și fiscal al grupului.
În concluzie, transformările prin care trece industria auto nu generează automat riscuri de prețuri de transfer și nici nu impun, în mod necesar, modificarea modelelor existente de remunerare. Ele evidențiază însă necesitatea urmăririi permanente a modului în care este creată valoarea în cadrul grupului și a impactului pe care schimbările operaționale și tehnologice îl pot avea asupra politicilor fiscale implementate.
Din această perspectivă, companiile care monitorizează în mod constant evoluția funcțiilor, riscurilor și lanțurilor de creare a valorii sunt, de regulă, mai bine pregătite să susțină caracterul de piață al politicilor lor de prețuri de transfer și să gestioneze eficient eventualele controverse fiscale.
Autor: Adelina Bobe, Senior Manager, Prețuri de Transfer, Deloitte România 
