Sistemul public de sănătate intră într-o nouă etapă în ceea ce privește plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), lărgind bazinul celor care trebuie să achite această taxă prin excluderea, începând din 1 august, a coasiguraților din categoria celor care beneficiau de îngrijire medicală fără a achita niciun leu către stat.
În acest context, persoanele care vor dori să nu-și piardă statutul de asigurat au posibilitatea de a depune o declarație și de a achita contribuţia la sănătate calculată la nivelul a şase salarii minime pe economie. În 2025, această sumă este de 2.430 de lei. Astfel, timp de 12 luni de la depunerea acestei declarații, ei vor beneficia de servicii medicale decontate de stat.
Este important de menționat faptul că CASS datorată de persoanele fizice asigurate, pentru fiecare persoană aflată în întreţinere, se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, reprezentând valoarea a șase salarii de bază minime brute pe ţară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se exercită opţiunea. Prin urmare, în cazul în care o persoană are mai mulți coasigurați, plata se va face pentru fiecare în parte.
În acest mod, coasigurații, persoanele aflate în întreţinerea unei rude asigurate respectiv soţ/soţie/părinţi, vor beneficia în continuare de servicii medicale.
CITEȘTE ȘI: Cum se va aplica CASS pentru concediile medicale? Cine trebuie să plătească?
Pași de urmat
Concret, în cazul coasiguraților (soț, soție, părinți fără venituri proprii), pentru dobândirea calității de asigurat, Guvernul a propus ca plata CASS să se realizeze prin depunerea unei declarații de venit prin care se exercită opțiunea, cu plata contribuției în două tranșe după cum urmează:
- 25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
- 75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.
Până acum, peste 650.000 de români au beneficiat de statutul de coasigurat și au primit servicii medicale decontate de stat în contul asigurărilor plătite de o rudă. Ei au făcut parte din rândul celor 19 categorii de persoane asigurate la sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi scutite de la plata CASS.
În cazul în care, începând cu 1 august, coasigurații aleg să nu depună declarația de venit pentru a plăti CASS, ei nu vor mai beneficia de servicii medicale din pachetul de bază, decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. În acest context, dacă vor avea o problemă de sănătate, vor primi doar îngrijirile medicale cuprinse în pachetul minimal.
ATENȚIE! Persoanele care până acum au fost coasigurate nu au obligația ca, odată cu schimbările fiscale adoptate de stat, să se asigure la sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Plata CASS este voluntară și se poate face în orice moment, cu mențiunea că atunci când este depusă declarația de venit trebuie achitat un procent 25% din suma datorată pentru un an. În 2025, această sumă este de 2.430 de lei, deci 25% înseamnă 607, 5 lei.
Ce include pachetul minimal de servicii medicale
Pachetul minimal de servicii medicale în asistenţa medicală ambulatorie cuprinde următoarele tipuri de servicii medicale:
- Servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală
- Supraveghere şi depistare de boli cu potenţial endemoepidemic
- Consultaţii pentru supravegherea evoluţiei sarcinii şi lăuziei
Serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală includ asistenţă medicală de urgenţă – anamneză, examen clinic şi tratament și se acordă în limita competenţei şi a dotării tehnice a cabinetului medical în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea medicul de specialitate.
CNAS menționează faptul că se decontează o singură consultaţie per persoană pentru fiecare situaţie de urgenţă constatată, pentru care s-au asigurat intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale sau care a fost rezolvată la nivelul cabinetului medical. De asemenea, serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriu.
Depistarea bolilor cu potenţial endemo-epidemic – include, după caz, examen clinic, diagnostic prezumtiv, trimiterea la spitalele de specialitate pentru confirmare şi tratament.
Se decontează o singură consultaţie per persoană pentru fiecare boală cu potenţial endemo- epidemic suspicionată şi confirmată. Și în acest caz, serviciile medicale permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriu.
Consultaţiile pentru supravegherea evoluţiei sarcinii şi lăuziei includ o consultaţie pentru fiecare trimestru de sarcină şi o consultaţie în primul trimestru de la naştere. Și în aceste situații, serviciile medicale permit prezentarea direct la medicul de specialitate obstetrică-ginecologie din ambulatoriu.
FOARTE IMPORTANT! Persoanele care beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale, suportă integral costurile pentru investigaţiile paraclinice recomandate şi tratamentul prescris de medicii de specialitate.
Pachetul minimal pentru asistența medicală spitalicească
1.Criteriile pe baza cărora se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare continuă sunt:
a) urgenţă medico-chirurgicală în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care au acest potenţial până la rezolvarea situaţiei de urgenţă;
b) boli cu potenţial endemoepidemic până la rezolvarea completă a cazului;
c) naşterea.
2.Criteriile pe baza cărora se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare de zi sunt:
a) situaţia de urgenţă medico-chirurgicală, pentru:
a1) serviciile medicale prevăzute la capitolul I litera B punctul B.3.2 poziţiile 34, 35, 108 şi 109 din anexa nr. 22 la Ordinul MS/CNAS nr. 1857/441/2023, cu modificările și completările ulterioare, efectuate în camera de gardă, CPU/UPU care nu sunt finanţate de Ministerul Sănătăţii/ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie;
a2) serviciile prevăzute în lista de la punctul B.1 poziţiile 88, 89, 96 şi 97 din anexa nr. 22 la Ordinul MS/CNAS nr. 1857/441/2023, cu modificările și completările ulterioare, care se acordă în structuri de spitalizare de zi aprobate/avizate de Ministerul Sănătăţii, respectiv:
b) epidemiologic pentru bolnavii care necesită tratament în afecţiuni care nu necesită izolare pentru serviciile medicale prevăzute la capitolul I litera B punctul B.3.1 poziţiile 3 şi 4 şi punctul B.3.2 poziţia 59 din Anexa 22 la Ordinul MS/CNAS nr. 1857/441/2023, cu modificările și completările ulterioare, care se acordă în structuri de spitalizare de zi aprobate/avizate de Ministerul Sănătăţii, respectiv:
3. Pentru criteriul urgenţă medico-chirurgicală, spitalul acordă serviciile medicale având obligaţia să evalueze situaţia medicală a pacientului şi să îl externeze dacă serviciile medicale de urgenţă nu se mai justifică. Pentru spitalizarea continuă, la solicitarea pacientului se poate continua internarea în regim de spitalizare continuă cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale spitaliceşti de către pacient pentru perioada în care serviciile acordate nu mai reprezintă urgenţă.
4. Pentru servicii medicale din pachetul minimal furnizorii de servicii medicale spitaliceşti nu solicită bilet de internare.
Pachetul minimal în asistența medicală primară
Pachetul minimal de servicii medicale în asistenţa medicală primară cuprinde următoarele tipuri de servicii medicale:
- 1.1. servicii medicale curative;
- 1.2. servicii medicale de prevenţie şi profilactice;
- 1.3. servicii medicale la domiciliu;
- 1.4. servicii diagnostice şi terapeutice;
- 1.5. activităţi de suport;
- 1.6. servicii de administrare de medicamente.
Serviciile medicale curative includ:
- 1.1.1. Servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală: asistenţă medicală de urgenţă -anamneză, examen clinic şi tratament – se acordă în limita competenţei şi a dotării tehnice a cabinetului medical în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea medicul de familie. Asistenţa medicală de urgenţă se referă la cazurile de cod roşu, cod galben şi cod verde prevăzute în anexa nr. 9 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 2021/691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV „Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat” din Legea nr. 95/2006, cu modificările ulterioare, pentru care medicul de familie acordă intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale şi dacă este cazul, asigură trimiterea
pacientului către structurile de urgenţă specializate sau solicită serviciile de ambulanţă, precum şi la cazurile de cod verde prevăzute în anexa nr. 9 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 2021/691/2008, cu modificările ulterioare, ce pot fi rezolvate la nivelul cabinetului medical.
Se decontează o singură consultaţie per persoană pentru fiecare situaţie de urgenţă constatată,pentru care s-au asigurat intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale sau care a fost rezolvată la nivelul cabinetului medical/domiciliu/la locul solicitării. Serviciile se acordă atât pentru persoanele neasigurate înscrise pe lista proprie, cât şi pentru persoanele neasigurate înscrise pe lista altui medic de familie aflat în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate.
- 1.1.2. Consultaţia în caz de boală pentru afecţiuni acute, subacute şi acutizări ale unor afecţiuni cronice,care cuprinde următoarele activităţi:
a. anamneză, examenul clinic general;
b. unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare;
c. manevre de mică chirurgie, după caz;
d. stabilirea conduitei terapeutice şi/sau recomandări igieno-dietetice, precum şi instruirea neasiguratului în legătură cu măsurile terapeutice şi profilactice;
În cazul în care medicul de familie recomandă persoanelor neasigurate investigaţii paraclinice în vederea stabilirii diagnosticului şi/sau pentru monitorizare, consultaţie la medicul de specialitate din ambulatoriu inclusiv pentru servicii de îngrijiri paliative în ambulatoriu, internare în spital pentru cazurile care necesită aceasta sau care depăşesc competenţa medicului de familie, sau alte tipuri de recomandări, după caz, medicul de familie nu va utiliza formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Fac excepţie:
– persoanele cu suspiciune de afecţiune oncologică, pentru care medicul de familie poate elibera bilete de trimitere, prin completarea câmpului corespunzător, în vederea confirmării afecţiunii oncologice, pentru consultaţii de specialitate efectuate în ambulatoriul clinic de specialitate, pentru servicii medicale paraclinice efectuate în ambulatoriu şi pentru internare în spital, pentru acordare de servicii medicale în regim de spitalizare de zi;
– persoanele pentru care medicul de familie eliberează bilet de trimitere, prin completarea câmpului corespunzător, în vederea efectuării testării în ambulatoriul paraclinic de specialitate pentru virusul hepatitic B şi virusul hepatitic C;
– femeile însărcinate pentru care medicul de familie eliberează bilet de trimitere, prin completarea câmpului corespunzător, în vederea efectuării testării în ambulatoriul paraclinic de specialitate pentru virusul HIV.
Din ce se alimentează Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS)
Casa Națională de Sănătate ( CNAS) este cea care gestionează Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Veniturile FNUASS sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat, în baza declaraţiei unice. De asemenea, include sumele colectate din taxa clawback, la care se adaugă subvențiile de la bugetul public.
Din acești bani, statul, prin CNAS trebuie să plătească serviciile medicale prestate de furnizorii care au contract cu Casa, dar și medicamentele și tratamentele pentru pacienți.
Până acum, sistemul public de sănătate a fost susținut de cele 6,1 milioane de persoane care au achitat CASS. Contribuția lor trebuia repartizată celor 16,1 milioane de asiguraţi care beneficiau de servicii medicale decontate de CNAS.
