Experții Organizaţiei Mondiala a Sănătăţii (OMS) au venit în fața Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) cu un avertisment foarte clar, subliniind că urgenţa climatică reprezintă, „în mod fundamental, o criză sanitară”, care nu mai este „o situaţie ipotetică din viitor, (ci) este aici şi acum”.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a menționat faptul că „nu se face suficient” în condiţiile în care „este nevoie de acţiune”.
Șeful OMS a mai spus că abordarea schimbărilor climatice reprezintă „o chestiune de echitate”, atrăgând atenția că situaţia este „gravă” şi că „lumea trebuie să acţioneze”, deoarece „în acest moment, nu se face suficient” pentru „a se lua măsuri de atenuare şi de adaptare în vederea protejării şi asigurării sănătăţii” populaţiei lumii.
„Deşi criza climatică are multiple faţete, din punctul de vedere al OMS, aceasta este, în esenţă, o criză sanitară. Este una dintre cele mai mari provocări în materie de sănătate cu care se confruntă omenirea în prezent”, a nuanțat directorul general al OMS.
Totodată, a explicat faptul că efectele schimbărilor climatice „fac ravagii asupra oamenilor şi asupra sănătăţii lor, perturbând societăţile, economiile şi dezvoltarea”, iar „în lipsa unor acţiuni imediate, prevalenţa crescută a bolilor asociate climei, distrugerea infrastructurii sanitare şi creşterea poverii sociale ar putea copleşi sistemele sanitare deja supraîncărcate” din întreaga lume.
OMS a adunat dovezi privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii timp de peste 25 de ani.
Printre consecințele acestui fenomen, Tedros Adhanom Ghebreyesus a nominalizat creşterea potenţială a transmiterii unor boli precum malaria, febra dengue şi holera odată cu intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, reducând accesul la apă potabilă sigură şi contribuind la răspândirea vectorilor purtători de boli, precum ţânţarii.
Fenomenele meteorologice extreme, „din ce în ce mai frecvente şi mai severe”, provoacă morţi şi răniţi, în timp ce tot mai multe „mega-incendii distrug case, uragane mortale lovesc insule şi state costiere, iar inundaţiile ucid mii de oameni şi conduc la strămutarea a milioane de personae. În prezent, aproximativ 9,2 milioane de copii se confruntă cu lipsa apei. Este aproape sigur că această situaţie se va înrăutăţi pe măsură ce schimbările climatice sporesc severitatea şi frecvenţa secetelor, poluarea surselor de apă şi salinitatea apei în zonele de coastă”, a arătat șeful OMS.
Mai mult, fenomenele meteorologice extreme perturbă agricultura şi alte resurse alimentare, sporind insecuritatea alimentară şi malnutriţia.
Intervenția șefului OMJ în fața CIJ a avut loc în contextul în care judecătorii Curții trebuie să identifice, la solicitarea Adunării Generale a ONU, obligaţiile statelor în temeiul dreptului internaţional de a proteja alte ţări şi generaţiile viitoare de efectele catastrofale ale „emisiilor antropogenice de gaze cu efect de seră”.
În pregătirea avizului său consultativ, CIJ a ascultat argumente din partea a peste o sută de ţări şi organizaţii internaţionale începând de la 2 decembrie. O decizie este aşteptată în cursul anului viitor.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com/ Arhiva Ordinea Zilei
