Doi detectoriști amatori, Kolozsvari Csaba şi Grecu Vlad, se fac „vinovați” de descoperirea unui depozit de bronzuri vechi de peste 3.000 de ani. Artefactele găsite pe raza comunei Hopârta, din județul Alba, au intrat deja în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia.
„Căutătorii de comori” au făcut cercetări într-o zonă în care nu se cunoştea existenţa vreunui sit arheologic. Atunci când detectorul de metale a emis semnalul care anunța descoperirea, cei doi au săpat o groapă circulară până la adâncimea de -0,5 metri. În momentul în care au observat nouă obiecte din bronz, le-au fotografiat și au cerut ajutorul experților.
Întreaga acțiunea a avut loc la jumătatea lunii martie. „Înţelegând importanţa prelevării pieselor arheologice de către specialişti, şi având experienţe anterioare, descoperitorii şi-au învins curiozitatea, nu au ridicat piesele din teren şi nu au deranjat contextul arheologic. Ei doar le-au fotografiat, le-au acoperit cu folie şi cu pământ, anunţând ulterior Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia”, au explicat reprezentanții MNU Alba Iulia.
A doua zi după primirea autorizaţiei cercetării, o echipă de arheologi din cadrul muzeului formată din Ilie Lascu, George Bounegru şi Anca Timofan s-a deplasat în teren pentru identificarea locului unde a fost semnalat depozitul. Experții MNU au fost însoțiți de cei doi detectoriști.
„Pentru cercetarea depunerii de bronzuri a fost realizată o casetă cu dimensiunile de 1,5 x1,5 metri, care a fost săpată strat cu strat până la adâncimea de -0,5 metri. La această adâncime erau vizibile piesele de bronz și se contura contextul arheologic. Piesele au fost aranjate într-o groapă de formă ovală, de mici dimensiuni, care se adâncea cu – 12 cm, față de nivelul de contur. Piesele au fost depuse pe mai multe nivele, unele peste altele, fiecare nivel de depunere fiind documentat. După acest proces, piesele și solul care umplea groapa au fost prelevate.”, au precizat specialiștii.
În urma analizelor făcute la fața locului, s-a constatat că depozitul era compus din piese întregi și fragmentare, fiind descoperite 20 celturi (unul era fragmentar, permițând recompunerea parțială din cinci fragmente), 14 turte și resturi de turnare, trei vârfuri de lance, două seceri, o brățară fragmentară (au fost depuse două bucăți), un ciocan fragmentar și două fragmente din bronz.
„Piesele descoperite în depozitul de la Hopârta pot fi datate în epoca târzie a bronzului, cândva în jurul anului 1200 î.Chr., aproximativ în aceeași perioadă cu marile depozite cunoscute în literatura de specialitate cu numele de Șpălnaca II și Uioara de Sus. Piesele care fac parte din depozitul de la Hopârta cântăresc circa 15,4 kg (necurățate și nerestaurate). Acestea vor trece printr-un minuțios proces de restaurare, digitizare și valorificare științifică, urmând a fi prezentate publicului larg în cadrul expoziției permanente a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.”, au punctat reprezentanții MNU Alba Iulia.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
