Între spitalele din marile centre universitare și cele din provincie a apărut, de-a lungul anilor, o prăpastie generată de o problemă ignorată în mod constant de autoritățile statului: distribuția personalului medical. Această afecțiune s-a extins și a ajuns în punctul în care poate băga Sănătatea în carantină. România a investit în sistemul sanitar, a reabilitat unele spitale, a achiziționat aparatură performantă, dar a uitat că medicina este o profesie făcută de oameni pentru oameni. Chiar dacă la facultățile din țară concurența este mare, mulți absolvenți de liceu îndreptându-se către această carieră, spitalele din provincie duc lipsă de specialiști, reușind cu greu să atragă profesioniști care și-au finalizat cursurile de rezidențiat.
Mulți dintre medicii tineri aleg fie să rămână în orașele mari în care s-au pregătit, fie să plece în străinătate. Iar statul, care investește sume importante în pregătirea acestor specialiști, ar trebui să se întrebe de ce a ajuns România să sufere de un deficit major de medici în condițiile în care facultățile de profil scot cei mulți absolvenți din Europa?!
Ordinea Zilei vă propune o campanie dedicată deficitului de personal din spitale. Vom sta de vorbă cu oameni implicați direct în sistemul sanitar și vom încerca să identificăm cauzele acestui fenomen. Tinerii trebuie să vadă că pot face performanță și în localitățile mai mici, nu doar în centrele universitare, că lucrurile se pot mișca și acolo într-o direcție bună. Dar totul se realizează doar prin implicare!
Sănătatea din România are nevoie de sprijinul întregii societăți, astfel încât problemele cu care se confruntă astăzi să nu ne afecteze și mai mult. Iar rezolvarea nu este aruncatul cu pietre în medici, punerea la zid a unor profesioniști, hulitul unei bresle, judecarea publică a unor oameni, agresarea cadrelor medicale. Românii trebuie să devină conștienți că nu este aceasta soluția și să înțeleagă faptul că în momentul de față trecem printr-un război al manipulării, care pe mulți îi poate costa viața. Medicii trebuie ascultați și trebuie văzut de ce s-a ajuns în această situație. De asemenea, trebuie prezentată realitatea din sistem așa cum este ea, nu așa cum și-o închipuie unii și cum o arată lumii în goana după senzațional.
„Nu va fi un drum ușor!”
Astăzi vom vorbi despre Spitalul de Recuperare Borșa, una dintre cele mai importante unități de acest tip din nordul țării. Dr. Sorina Dîngă Petrușan ocupă de puțin timp funcția de director medical al acestei instituții. A ajuns în această poziție după ce a participat la un concurs, pe care l-a câștigat. Iar acum încearcă să găsească soluții pentru a putea rezolva problemele cu care se confruntă spitalul.
Este un medic tânăr, care are experiența muncii în străinătate și care oricând ar putea să-și facă un drum profesional frumos în orice colț al lumii. A ales însă România! Mai mult, a optat pentru a activa în provincie, într-un oraș care are undeva la 30.000 de locuitori.
Borșa este însă o zonă cu potențial, iar faptul că deține un astfel de spital poate reprezenta un mare avantaj social și economic.
Dr. Sorina Dîngă Petrușan este conștientă că drumul pe care l-a ales nu este unul ușor, dar în același timp simte că este nevoie să se implice și să facă tot ce depinde de ea pentru a ajuta Spitalul de Recuperare Borșa să-și rezolve problemele. „Încă de la începutul carierei mele de medic specialist am ocupat funcții de conducere. Domnul manager, având încredere în mine, mi-a delegat inițial sarcina de a coordona activitatea medicală din Baza de tratament și ulterior din cadrul Secției de recuperare neurologică. De asemenea, odată cu apariția problemelor în specialitatea noastră, colegii au văzut în mine un om de bază și de încredere, care să lupte pentru drepturile lor și pentru binele specialității, dorind și ei să îi reprezint: în presă, în fața asociațiilor de pacienți, la congrese și conferințe.
Nu va fi un drum ușor! Sunt foarte multe probleme în sistemul sanitar și cu atât mai dificil va fi pentru mine având acum funcție de conducere într-un spital public subordonat direct Ministerului Sănătății.
Motivul pentru care am decis să particip la concurs și ulterior să ocup funcția de director medical are legătură, în cea mai mare parte, cu dorința colegilor mei de a le deveni director medical. Când am început să lucrez la Borșa, după Rezidențiat, eram destul de dură și de riguroasă. Nu eram chiar pe placul tuturor.
Spitalul trece în acest moment poate prin cea mai grea perioadă, iar colegii, aproape toți, chiar și cei care cândva se îndoiau poate de faptul că aș fi persoana potrivită pentru funcția de director medical, îmi oferă sprijinul lor necondiționat în noua funcție. Și asta contează enorm. Să fii un lider urmat și acceptat de colegi. În acest moment am parte de tot sprijinul de care am nevoie. Nu în ultimul rând, mă bazez pe managerul actual, un medic și un manager cu experiență, care îmi dă curaj și încredere în tot ceea ce înseamnă activitatea de conducere.”, ne-a spus medicul.
Structura Spitalului de Recuperare Borșa
- Secția Medicină Internă – 33 de paturi
- Secția Cardiologie – 25 de paturi
- Secția Chirurgie Generală – 40 de paturi
- Compartiment Ortopedie – Traumatologie
- Compartiment Oftalmologie – ORL
- Bloc operator
- Anestezie Terapie Intensivă
- Unitatea Transfuzii Sanguine
- Compartiment Primire Urgențe
- Compartiment Pediatrie – 15 paturi
- Secția Obstetrică – Ginecologie – 17 paturi
- Secția Recuperare Medicină Fizică și Balneologie I -47 de paturi
- Secția Recuperare Medicină Fizică și Balneologie II -47 de paturi
- Secția Recuperare Medicină Fizică și Balneologie III -47 de paturi
- Secția Recuperare Medicină Fizică și Balneologie IV -47 de paturi
- Sterilizarea centrală
- Bloc alimentar
- Farmacie cu circuit închis
- Laborator Imagistică Medicală
- Laborator Explorări Funcționale
- Laborator Analize Medicale
- Baza de tratament
- Compartiment de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale
- Dispensar TBC
- Ambulatoriu Integrat de Specialitate
- Birou de Evaluare și Statistică Medicală
Coordonarea activității medicale într-un spital de stat nu este simplă, mai ales într-un sistem sanitar în care subfinanțarea a devenit un laitmotiv. „Cred că sunt foarte puține spitale în România care să nu se confrunte cu provocări financiare: adică din puțin, să oferi servicii medicale performante. Aceasta este cea mai mare provocare. Mai mult decât atât, suntem un spital subordonat direct Ministerului Sănătății, iar în ultimii 35 de ani nu s-au alocat fonduri pentru reabilitarea clădirii spitalului”, precizează directorul medical al Spitalului de Recuperare Borșa, făcând referire la provocările funcției pe care o deține în prezent.
Provincia se confruntă cu lipsa medicilor specialiști
Problema majoră a sistemului sanitar din provincie rămâne lipsa personalului și îmbătrânirea resursei umane actuale. Iar spitalul din Borșa se confruntă și el cu un deficit cronic de specialiști. „Dintre cei activi încă în spital, aproape jumătate sunt pensionari sau se apropie de vârsta de pensionare. Dacă nu vom atrage profesioniști noi, vor rămâne secții descoperite, vom fi nevoiți să lucrăm cu toții mai mult, situație care duce la epuizare. Medicii din generația nouă se gândesc mult și la viața personală. Nu își văd viața doar în spital. Și așa e și normal: să avem activitatea medicală la spital, dar să avem și hobby-uri, să petrecem timp cu familia, să călătorim, să ne dezvoltăm profesional de la an la an prin participare la conferințe medicale în țară și în afara țării.”, atrage atenția dr. Sorina Dîngă Petrușan.
În acest context, misiunea cea mai importantă a directorului medical este aceea de a păstra unită echipa actuală și de a încerca să atragă tineri specialiști dornici să lucreze într-un spital din provincie.
În prezent, Spitalul de Recuperare Borșa are nevoie de medici pe mai multe specialități care sunt descoperite: Radiologie și imagistică medicală, ATI, Medicină de urgență, Psihiatrie, Endocrinologie, Diabetologie.
„Totodată, sunt implicată în identificarea de colegi medici de recuperare medicală. Deși profilul spitalului este de recuperare, avem un singur medic cu post în spital, trei colegi pensionari și subsemnata. Eu pot desfășura doar parțial activitate medicală, mare parte din timp fiind dedicată activității administrative.”, menționează medicul.
Spitalul Borșa nu stă foarte bine la capitolul medici specialiști, dar există multe speranțe legate de dezvoltarea sa, având în vedere că are în echipă medici foarte tineri, iar majoritatea își doresc să rămână în Borșa, considerând că este un loc liniștit, mai ferit de tentații comparativ cu marile orașe, un loc în care pot să se dezvolte profesional și să își crească și copiii.
CITEȘTE ȘI: MOȘTENITORII ROMÂNIEI. Erica Stănescu: Acolo unde se respectă medicul, se respectă viața!
„Spitalul stă foarte bine la capitolul dotare cu aparatură medicală performantă, stă, de asemenea, bine și la numărul mare de paturi de recuperare pe care le are. Recuperarea a devenit o specialitate extrem de solicitată în ultimii ani. Și una care nu poate fi făcută decât cu personal medical de specialitate: medic cu specialitatea recuperare medicală, fizioterapeuți, asistenți medicali de balneofizioterapie, maseuri.
În calitate de director medical, inclusiv în proiectul meu de management, care la examen mi-a adus o notă foarte mare, am pus problema atragerii de medici specialiști, înainte de orice. Am identificat modul în care se purtau până acum discuțiile cu medicii rezidenți pe post sau cu potențialii specialiști și mi-am propus, pe lângă cadrul formal și oficial, să adaug totuși și o notă umană și realistă.
Cu alte cuvinte, am pus mâna pe telefon, pentru o discuție amicală cu medicii pe care i-am întrebat care sunt motivele care îi împiedică să vină să lucreze aici? Unii pur și simplu nu vor și spun asta din start. Dar marea majoritate nu vin din motive personale: familia întemeiată deja într-un centru universitar, copiii, pentru care o schimbare ar fi mai greu de acceptat, distanța față de orașele mai mari. Ce pot eu, ca director medical, să fac în plus? Pot să am un dialog interinstituțional, pentru a sprijini potențialii colegi, după ce aflu motivele care i-ar determina să nu vină și să încerc să vin cu soluții: transferul copiilor la școală, locuință de serviciu, sprijin pentru reîntregirea familiei etc.”, detaliază interlocutoarea Ordinea Zilei.
Resurse umane- Spitalul de Recuperare Borșa
Medici specialiști ( total 56): 28 medici specialiști activi în spital; 20 medici rezidenți ( centre universitare); opt medici pensionari.
Distribuția medicilor pensionari:
- Recuperare medicală: trei din cinci
- Medicină internă: unu din doi
- Dermatologie: unu din unu
- ORL: unu din unu
- Oftalmologie: unu din doi
- Chirurgie generală: unu din patru
Specialități de importanță capitală cu zero medici angajați:
- Medicină de laborator
- Radiologie ( contract PFA- telemedicină)
- Epidemiologie ( contract PFA)
- Diabet, boli de nutriție și metabolice
Chiar dacă spitalul a pierdut foarte mulți medici, dr. Sorina Dîngă Petrușan este optimistă și speră că lucrurile se vor îndrepta și că tinerii vor înțelege că își pot face o viață frumoasă în Borșa. Ea amintește faptul că spitalul arată foarte bine în interior, este curat, are aparatură performantă și nouă. De asemenea, s-au făcut investiții considerabile în Baza de tratament, pe secția ATI, în Blocul operator. „Medicii au plecat, dar un lucru este de remarcat, cei rămași și care sunt pe post, sunt în mare majoritate medici tineri. Cu familii deja stabilite în zonă și dornici să își clădească un viitor în această comunitate. Acesta cred ca este marele plus: chiar dacă există un deficit de medici, totuși avem și medici tineri, pe care ne putem baza mulți ani de acum încolo.”, apreciază directorul medical.
Radiografia situației de la Borșa scoate la iveală faptul că nu doar cadrele medicale lipsesc din spitale. Din cauza discriminării salariale, unitatea sanitară maramureșeană se confruntă cu dificultăți și în recrutarea personalului TESA bine pregătit. „Spitalul are nevoie de juriști bine pregătiți, specialiști în resurse umane, informaticieni, ingineri ș.a.m.d, nu doar de personal medical. Este necesar să ai permanent suportul acestor specialiști în toate situațiile care pot să apară. Revenim din nou la bani. Cea mai mare problemă rămâne finanțarea sau mai exact subfinantarea sistemului sanitar, serviciile medicale fiind plătite sub valoarea reală. Toate acestea cumulate, ne-au adus astăzi în situația de a nu mai putea oferi servicii ca până acum.
Finanțarea sistemului sanitar, indiferent de ce ni se spune, cel puțin până acum nu a reprezentat o prioritate. Poate de acum încolo va fi…
Nu cred că în acest moment avem atât de mari probleme în ceea ce privește condițiile din spitale, dacă e să compar cu anii în care am început eu să lucrez. Dar acum vine altă provocare: ești dispus ca medic tânăr să te muți într-un alt oraș, să îți iei uneori familia și copiii și să îi duci dintr-un oraș universitar, unde au alte oportunități, într-un oraș mic din provincie, poate la distanță de orașele mari?
Cred și menționez că este strict o părere personală, că ar fi binevenit acel secundariat care era cândva. Cred că a fost un lucru bun, întrucât în acest moment un medic nu poate profesa înainte de a parcurge Rezidențiatul. Și suntem în situația de a avea deja sute de localități fără medici de familie, medici care și-ar dori să profeseze, dar legislația nu le permite. Nu ai drept de liberă practică ca medic de medicină generală. Cred că asta ar trebui schimbat!”, transmite dr. Sorina Dîngă Petrușan.
Este doar o parte a imaginii unui sistem sanitar care suferă din cauza lipsei medicilor. Cazul Borșa este unul din multele care se regăsesc peste tot în țară și care arată că se impune o regândire a distribuției cadrelor medicale. E nevoie să avem spitale cu aparatură de ultimă generație, dar mult mai important este să existe în aceste spitale medici care să ne trateze.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Spitalul de Recuperare Borșa
