Progresele pe care omenirea le-a făcut în domeniul sănătății sunt puse sub semnul întrebării din cauza pericolelor care intervin ca urmare a schimbărilor climatice înregistrate la nivel planetar. Experții ONU avertizează că, din cauza creşterii numărului dezastrelor meteorologice şi a valurilor de căldură extremă, sănătatea omului este afectată. În acest context, ei cer îmbunătăţirea serviciilor de avertizare pentru a atenua cele mai nefaste efecte.
Specialiștii Organizației Meteorologice Mondiale din cadrul ONU atrag atenția că informaţiile climatice nu sunt suficient integrate în planificarea serviciilor de sănătate. „Schimbările climatice ameninţă să anuleze decenii de progrese în direcţia îmbunătăţirii sănătăţii şi a bunăstării, în special în comunităţile cele mai vulnerabile”, punctează reprezentanții OMM.
Raportul anual al OMM privind situaţia serviciilor climatice scoate în evidență faptul că sunt necesare informaţii climatice adaptate în scopul sprijinirii sectorului sănătăţii pentru a face faţă condiţiilor meteorologice extreme, calităţii scăzute a aerului, unor tendinţe în schimbare în ceea ce priveşte bolile infecţioase, precum şi insecurităţii alimentare şi hidrice.
Experții OMM mai menționează că, dintre toate condiţiile meteorologice extreme, căldura extremă este responsabilă de cea mai mare mortalitate, dar că decidenţii sanitari din doar jumătate dintre ţările afectate de astfel de temperaturi ridicate au acces la servicii de alertă termică.
Autorii raportului vin cu argumente solide în susținerea afirmațiilor făcute. Datele oficiale arată că, între 2000 şi 2019, numărul deceselor cauzate de căldură a fost de aproximativ 489.000 pe an. „Aproape întreaga planetă a cunoscut valuri de căldură în acest an”, amintește secretarul general al OMM, Petteri Taalas.
Cu toate acestea, mai puţin de un sfert dintre ministerele de sănătate dispun de un sistem de supraveghere sanitară care utilizează informaţii meteorologice pentru a monitoriza riscurile pentru sănătate legate de climă. Analizele specialiștilor OMM subliniază faptul că ţările cu o acoperire limitată a avertizării timpurii au de opt ori mai multe decese în caz de catastrofă decât ţările cu o acoperire substanţială sau completă.
Organizația precizează că „se aşteaptă ca numărul dezastrelor de amploare medie sau mare să ajungă la 560 pe an – 1,5 pe zi – până în 2030 ”.
„Criza climatică este o criză sanitară, care duce la fenomene meteorologice mai severe şi mai imprevizibile, alimentează epidemiile şi contribuie la creşterea ratei bolilor netransmisibile”, susține și directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
