Prin activitățile sale, omul a introdus în diferite zone ale lumii specii invazive care acum se dovedesc un real pericol pentru Planetă.
Un amplu studiu bazat pe analizele efectuate de 86 de oameni de ştiinţă din 49 de ţări şi multe discipline vine să confirme riscurile globale majore pentru natură, economie, securitatea alimentară şi sănătatea umană cauzate de aceste specii.
Cercetătorii au ajuns la concluzia societățile plătesc anual costuri care ajung la 400 de miliarde de dolari. Informațiile au fost incluse în Raportul privind speciile invazive (IAS), adoptat, recent, la cea de-a 10-a Reuniune Plenară a Platformei Interguvernamentale privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemelor (IPBES 10), organizată la Bonn, în Germania.
Experții atrag atenția că speciile invazive, animale sau plante, sunt foarte adaptabile. Ele au fost introduse în natură intenţionat sau neintenţionat de către om și proliferează, depăşesc sau chiar elimină speciile indigene, mergând până în punctul în care provoacă dispariţia completă a unora dintre ele şi generează efecte multiple, ce rămân adeseori nedescoperite până când este deja prea târziu.
Specialiștii IPBES, un grup internaţional de experţi reuniţi sub egida ONU, subliniază faptul că speciile invazive sunt unul dintre „factorii direcţi ai scăderii biodiversităţii la scară mondială”, alături de schimbările climatice şi poluare.
„Fenomenul este încă puţin cunoscut şi până de curând, cu excepţia câtorva oameni de ştiinţă, genera puţină atenţie. Este însă o problemă majoră, atât pe plan ecologic, cât şi sanitar şi chiar economic”, a subliniat Christophe Diagne, cercetător la Institutul de cercetări asupra dezvoltării (IRD) din oraşul francez Montpellier.
Ampla cercetarea realizată de cei 86 de oameni de știință și susținută de 200 de autori contribuitori şi bazată pe mai mult de 13.000 de referinţe a arătat că peste 3.500 din cele 37.000 de specii invazive introduse de multe activităţi umane în regiuni din întreaga lume reprezintă ameninţări reale pentru viață.
Astfel, speciile invazive joacă un rol-cheie în 60% dintre extincţiile globale ale plantelor şi animalelor şi costă umanitatea mai mult de 400 de miliarde de dolari pe an, sumă care s-a cvadruplicat în fiecare deceniu, din 1970.
„Raportul IPBES privind speciile migratoare invazive este un instrument foarte oportun şi valoros pentru factorii de decizie, deoarece căutăm să punem în aplicare angajamentele noastre globale privind biodiversitatea. Acesta confirmă faptul că, prin Regulamentul IAS, UE este pe calea cea bună pentru a combate această ameninţare la adresa biodiversităţii. De asemenea, ne-am angajat să continuăm acţiunile printr-o ţintă ambiţioasă IAS în Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030”, punctează comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.
Oamenii de știință menționează că instalându-se durabil în noi teritorii, aceste specii „vor schimba mediul local, producând consecinţe care nu sunt încă măsurate la început, dar care pot duce la dispariţia unor specii native”.
Ei vin cu numeroase exemple, de la pasărea Dodo din Insula Mauritius, dispărută din cauza animalelor prădătoare aduse de colonişti (şobolani, pisici, câini), la racul american, un prădător redutabil în râurile franceze, şi până la aparent inofensivul bondar european, care este pe cale să îl distrugă pe omologul său chilian întrucât aduce cu sine un parazit devastator.
De altfel, un studiu apărut acum doi ani în Global Change Biology arăta că 14% din „diversitatea funcţională” (habitat şi masă) a mamiferelor este ameninţată de invazii biologice şi că 27% dintre păsări, deosebit de vulnerabile, ar putea să dispară în următorii 50 de ani.
Pentru sănătatea umană, impacturile pot fi devastatoare, de exemplu din cauza ţânţarului-tigru, vinovat de declanşarea epidemiilor de febră denga şi chikungunya.
Nici la nivel financiar consecinţele nu sunt neglijabile: în 2021, un studiu apărut în revista Nature estimase costul pagubelor la cel puţin 1.288 de miliarde de dolari începând din 1970.
„E enorm! Drept comparaţie, această sumă este mai mare decât PIB-ul majorităţii ţărilor africane la un loc”, avertizează Christophe Diagne, care a coordonat acest studiu.
Cercetătorul mai spune că puține recensăminte oficiale au fost realizate până în prezent: baza de date internaţionale privind speciile invazive (GISD), coordonată de UICN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii), estimează numărul lor la 1.071, dar realitatea este cu totul alta.
Mai mult, experţii IPBES consideră că măsurile sunt insuficiente pentru a face faţă acestor provocări şi, în timp ce 80% dintre ţări au ţinte legate de gestionarea speciilor invazive în planurile lor naţionale de biodiversitate, doar 17% au legi sau reglementări naţionale care abordează în mod special aceste probleme.
