Efectele secetei sunt dramatice pentru locuitorii mai multor regiuni din România. Oamenii trebuie să facă eforturi majore pentru a beneficia de un strop de apă. Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) informează că alimentarea cu apă este asigurată cu restricţii în 658 de localităţi. Dintre aceste zone, 270 nu au sisteme centralizate de apă şi au fântânile uscate. Mai mult, două râuri – Glavacioc şi Sabar – din zona hidrografică Argeş-Vedea au secat complet.
Cele mai afectate localități sunt în județele:
- Botoşani,
- Vaslui,
- Iaşi
Reprezentanții ANAR menționează că, în prezent, 388 de localităţi, din care opt oraşe/municipii (Târgu Lăpuş, Hârlău şi parţial oraşele Novaci, Paşcani, Târgu Neamţ, Solca, Dorohoi şi municipiul Iaşi) dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă şi sunt afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea cu apă fiind asigurată cu dificultate, cu restricţii/intermitent în anumite intervale orare.
Judeţele cele mai afectate sunt:
- Botoşani – 114 localităţi,
- Iaşi – 85 localităţi,
- Vrancea – 36 localităţi,
- Gorj – 28 localităţi,
- Bacău – 17 localităţi,
- Bihor – 15 localităţi,
- Neamţ – 13 localităţi,
- Maramureş şi Galaţi – câte 11 localităţi,
- Vaslui -zece localităţi,
- Mehedinţi – nouă localităţi,
- Dâmboviţa şi Argeş – câte șapte localităţi,
- Braşov şi Giurgiu – câte șase localităţi,
- Hunedoara – patru localităţi,
- Olt – trei localităţi,
- Teleorman şi Suceava – câte două localităţi,
- Caraş-Severin şi Dolj – câte o localitate.
Mai grav este că seceta prelungită a afectat 270 de localităţi care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, iar aceste localități au fântânile secate.
Cele mai multe localităţi aflate în această situaţie sunt în judeţele:
- Botoşani -154 localităţi din care şi Municipiul Dorohoi,
- Vaslui – 60 localităţi,
- Bacău – 18 localităţi,
- Neamţ – 12 localităţi,
- Iaşi – șapte localităţi,
- Galaţi – cinci localităţi,
- Olt, Prahova şi Suceava – câte trei localităţi,
- Mehedinţi, Vrancea şi Gorj – câte o localitate.
De asemenea, două râuri, râul Glavacioc (staţia hidrometrică Crovu) şi râul Sabar (staţia hidrometrică Poenari), din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea, au secat complet.
Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de 75%, ţinta stabilită pentru sfârşitul lunii august, iar volumul este de 3,27 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de cât era la începutul lunii iulie (3,5 miliarde de metri cubi de apă).
În ceea ce priveşte debitele Dunării la intrarea în ţară, acestea sunt în jurul valorii de 2.900 mc/s şi vor ajunge în data de 2 septembrie la 2.600 mc/s, fiind sub media multianuală a lunii august (4.300 mc/s) şi septembrie (3.800 mc/s). În august 2022, debitele Dunării erau în jurul valorii de 1.750 mc/s. Minimul istoric a fost atins în anul 2003 la valoarea de 1.500 mc/s.
Sectoarele de pe fluviul Dunărea şi braţele acestuia (Măcin, Borcea, Chilia, Tulcea şi Sulina), aferente a 49 localităţi, se află în faza de atenţionare-avertizare.
De asemenea, 42 de sectoare din cele 120 de secţiuni de monitorizare ale secetei (relevante pentru folosinţele de apă) se află sub debitele minime necesare satisfacerii cerinţelor de apă.
Reprezentanții ANAR susțin că, la această dată, pentru centrala nucleară Cernavodă, nu sunt probleme privind alimentarea cu apă. „Nivelul Dunării de la mira de la staţia hidrometrică Cernavodă este de -1,14 metri, până la aplicarea treptei I de restricţii, există o diferenţă de nivel de 48 cm”, precizează specialiștii.
Autor: Ioana Galeș
Foto: Pixabay.com
