Denisa Elena Popescu a finalizat anul acesta ciclul gimnazial și așteaptă cu nerăbdare noua etapă din viața sa: liceul. Adolescenta vorbește cu deschidere despre perioada în care a învățat într-o școală care, chiar dacă nu este cotată la nivel de oraș ca fiind „cea mai bună”, are profesori implicați, care parcurg materia și tratează cu seriozitate actul educațional. Nu a fost olimpică și nu a participat la concursuri școlare, dar și-a urmat pasiunile astfel încât să se bucure de fiecare moment. În prezent îi place limba engleză, iar limba germană s-a înscris și ea printre preferințele sale. De asemenea, iubește sportul și natura, motiv pentru care a participat la competiții de orientare, acolo unde a obținut premiul I, în urmă cu doi ani, și locul al III-lea, recent. Este o adolescentă ca multe altele din România, o domnișoară în continuă dezvoltare, cu o personalitate din ce în ce mai puternică, deschisă la a învăța și dornică să descopere lucruri noi.
Pentru adulții de astăzi are un mesaj direct: le transmite să încerce să își asume propriile comportamente și să nu se considere mereu victimele deciziilor luate de copiii lor. „Dacă un părinte observă că face un lucru care îl rănește sau îl îndepărtează pe copil, dar continuă să îl facă, nu ar trebui să fie surprins dacă, mai târziu, copilul nu îl mai dorește în viața sa. Indiferent dacă sunteți sau nu de acord cu alegerile lui, el rămâne copilul vostru și are nevoie să fie ascultat, acceptat și sprijinit. Noi nu știm cum erați voi la vârsta noastră și nici nu trebuie să devenim copii identice ale părinților noștri. Suntem persoane diferite, cu propriile gânduri, sentimente și aspirații. De aceea, avem nevoie de sprijin și îndrumare, nu de critici constante doar pentru că nu suntem așa cum și-ar fi dorit adulții să fim.”, punctează adolescenta.
Un mesaj la fel de direct are și pentru cei care astăzi conduc România, cărora le spune că trebuie să se gândească foarte bine atunci când iau decizii. „Înțeleg că fiecare om are propriile interese și convingeri, însă, atunci când ocupi o funcție publică, nu iei decizii doar pentru tine sau pentru propria casă, ci pentru o țară întreagă. De aceea, orice hotărâre trebuie luată cu responsabilitate și cu respect față de oamenii pe care îi afectează”, atrage atenția tânăra.
Denisa este o adolescentă cu un parcurs școlar bun, cu note frumoase, „chiar dacă nu întotdeauna suficient de mari pentru a primi bursă”. Dar cel mai mult impresionează prin mentalitatea sănătoasă de care dă dovadă, mentalitatea unui copil pentru care notele nu sunt totul, mult mai importante fiind cunoștințele acumulate și contribuția acestora la formarea sa .
După susținerea Evaluării Naționale a optat pentru un colegiu din orașul său natal, alegând profilul Științe sociale. S-a îndreptat către acest domeniu gândindu-se la ceea ce își dorește să studieze pe viitor, iar înainte de a lua decizia s-a informat foarte mult și s-a consultat cu profesorii de la școală și cu apropiații care au ajutat-o să înțeleagă mai bine ce presupune profilul Științe sociale.
„Îmi doresc să devin polițist specializat în criminologie. Sunt pasionată de investigarea faptelor criminale și de înțelegerea comportamentului persoanelor implicate în astfel de cazuri. Când eram mică, îmi imaginam aproape în fiecare săptămână că voi avea o altă meserie. Totuși, din momentul în care am descoperit criminologia, mi-am dat seama că este domeniul pe care vreau să îl urmez.”, povestește interlocutoarea Ordinea Zilei.
„Un elev care nu excelează la matematică sau la limba română poate avea talent la desen, muzică ori poate practica un sport”
Denisa îmi spune direct că, din punctul său de vedere, așa cum este structurată acum Evaluarea Națională nu reușește să pună în valoare pe deplin cunoștințele candidaților. „Actuala structură a sistemului de învățământ nu este concepută pentru nevoile și aptitudinile tuturor elevilor, ci îi avantajează în special pe cei care au rezultate bune la disciplinele clasice. Elevii care nu sunt atrași de învățarea teoretică sunt comparați cu cei care obțin rezultate foarte bune și sunt criticați atunci când nu reușesc să țină pasul. Totuși, un elev care nu excelează la matematică sau la limba română poate avea talent la desen, muzică ori poate practica un sport de performanță pe care dorește să îl transforme într-o carieră. Nu înțeleg de ce toți elevii trebuie să susțină aceeași evaluare, în aceleași condiții, fără să fie luate în considerare aptitudinile și obiectivele fiecăruia. Consider că admiterea la liceu ar putea fi organizată diferențiat. Fiecare elev și-ar putea alege profilul dorit, iar liceele ar putea organiza examene adaptate specializărilor oferite. Limba română și matematica ar putea rămâne obligatorii, dar cu niveluri de dificultate diferite, în funcție de profil. Repartizarea s-ar realiza apoi pe baza rezultatelor obținute la probele relevante pentru alegerea fiecărui elev.”, argumentează adolescenta.
Nu poate spune cu siguranță cât de mare este impactul acestui proces care însoțește Evaluarea Națională, dar crede că rezultatul repartizării la liceu și profilul la care ajunge un elev îl pot influența, mai devreme sau mai târziu. „Există adolescenți care nu înțeleg importanța unei asemenea decizii și ironizează alegerile sau rezultatele colegilor. Astfel de reacții pot afecta încrederea unui elev în propriile capacități și modul în care acesta privește rezultatul obținut”, adaugă interlocutoarea Ordinea Zilei.
În același timp, amintește faptul că nu se observă o diferență foarte mare între examenul clasic și Evaluarea Națională în forma sa actuală, dar atrage atenția că, înainte de introducerea unei schimbări importante, ar trebui realizate programe-pilot pe mai multe generații. „În acest fel, rezultatele ar putea fi comparate, iar autoritățile ar putea identifica varianta care răspunde cel mai bine nevoilor elevilor”, nuanțează Denisa.
„Sistemul educațional actual nu este adaptat în totalitate generației noastre”
Adolescenta are puncte de vedere foarte bine conturate și nu se sfiește să le exprime public. Consideră că sistemul educațional actual nu este adaptat în totalitate generației sale. În plus, constată că o parte dintre profesori aplică metode vechi, care nu mai reușesc să capteze interesul elevilor, iar asta se întâmplă în timp ce unele cadre didactice tinere confundă apropierea față de elevi cu lipsa limitelor necesare într-o relație educațională. „Mi-aș dori ca profesorii să înțeleagă că ridicarea tonului pe durata întregii ore nu rezolvă problemele unei clase. Dimpotrivă, rezultatul este adesea o clasă pe jumătate plictisită, în timp ce ceilalți elevi doar se prefac că sunt atenți. Cred că avem nevoie de profesori care să comunice cu noi, să ne trezească interesul și să construiască o relație bazată atât pe respect, cât și pe încredere.”, comentează interlocutoarea Ordinea Zilei.
De asemenea, își dorește ca societatea să nu mai fie atât de aspră cu generația sa. „Ni se spune frecvent că suntem prea sensibili sau că nu suntem capabili de nimic atunci când greșim. Uneori, această atitudine vine chiar din partea profesorilor, care își varsă nemulțumirile asupra elevilor. Înțelegem că și adulții au probleme și zile dificile, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să transforme și ziua noastră într-una mai grea. Avem nevoie de îndrumare și înțelegere, nu de etichete și critici permanente”, subliniază Denisa.
În opinia sa, unul dintre cele mai importante lucruri pe care școala trebuie să-l facă este să descopere și să susțină pasiunile elevilor. „Un copil nu ar trebui criticat doar pentru că nu stăpânește o anumită materie la fel de bine ca elevul cu cele mai mari note din clasă. Fiecare învață în ritmul său și are propriile calități. Consider că toți elevii trebuie tratați cu același respect și trebuie sprijiniți, indiferent de rezultate, dificultăți sau diferențe.”, transmite adolescenta.
CITEȘTE ȘI: MOȘTENITORII ROMÂNIEI. Erica Stănescu: Acolo unde se respectă medicul, se respectă viața!
„Adolescența este o perioadă în care emoțiile pot fi foarte intense și greu de gestionat, iar lipsa sprijinului poate conduce la situații grave”
Denisa se află într-o perioadă a vieții care implică multe emoții care pot fi foarte intense și greu de gestionat. Interlocutoarea Ordinea Zilei avertizează că adolescența nu este ușoară, iar lipsa sprijinului poate conduce la situații grave. „Dacă aș putea propune o măsură importantă pentru tineri, aceasta ar fi introducerea unei evaluări psihologice anuale pentru persoanele cu vârste cuprinse între 12–13 ani și 18 ani, eventual chiar până la 21 de ani. Printr-o asemenea evaluare, problemele ar putea fi identificate din timp, iar tinerii ar primi ajutorul necesar pentru a înțelege mai bine ceea ce li se întâmplă. În același timp, părinții ar putea învăța să înțeleagă mai bine nevoile și stările emoționale ale copiilor lor.”, indică Denisa.
În prezent, cei de vârsta ei petrec o mare parte din timpul liber folosind telefonul, discutând cu prietenii sau navigând pe rețelele sociale. S-a ajuns aici din cauza faptului că tinerii nu au suficiente spații și activități dedicate lor. „În multe orașe, singura variantă de petrecere a timpului liber rămâne întâlnirea cu prietenii la mall. Adolescenții ar avea nevoie de locuri sigure și accesibile, în care să poată socializa, practica un sport, participa la activități creative sau pur și simplu petrece timpul într-un mod plăcut.”, explică Denisa.
Interlocutoarea Ordinea Zilei nu se teme de viitor, deși comportamentul unor copii din prezent ar putea conduce la ideea că uni viitor îngrijorător și imprevizibil. Preferă să își trăiască viața și să ce concentreze asupra lucrurilor pe care le poate schimba, în loc să se teamă permanent de alegerile pe care le va face generația următoare.
