Un nou studiu dezvăluie că, în urmă cu aproape trei milioane de ani, mai multe specii umane trăiau una lângă alta într-un peisaj luxuriant din Africa de Est. Printre acestea se remarcă o rudă umană timpurie, necunoscută anterior, și cel mai vechi reprezentant al genului Homo descoperit până acum.
Studiind o perioadă cheie și încă enigmatică a istoriei noastre evolutive, o echipă internațională de paleoantropologi, condusă de cercetători de la Universitatea de Stat din Arizona (SUA), a făcut niște descoperiri fascinante.
În regiunea Ledi-Geraru, din nord-estul Etiopiei, oamenii de știință au identificat fosile care datează de acum 2,78 până la 2,59 milioane de ani. Acestea dezvăluie coexistența – neașteptată – a cel puțin două specii umane antice: un reprezentant al genului Homo și un Australopithecus necunoscut anterior.
Rezultatele acestui studiu au fost publicate în revista Nature pe 13 august 2025.
Afar, martor al unei perioade cruciale
În urmă cu două-trei milioane de ani, Africa de Est a fost martora apariției genurilor Homo — care include oamenii moderni (Homo sapiens) — și Paranthropus, în timp ce Australopithecus afarensis, specia celebrei Lucy, a dispărut din arhiva fosilă. Această perioadă crucială rămâne slab documentată, în special în Afar, în nord-estul Etiopiei, o regiune considerată una dintre cele mai „generoase” regiuni din lume în care cercetătrii au putut descoperi fosile relevante pentru evoluția istoriei umane.
Nu este prima descoperire majoră făcută în cadrul situl Ledi-Geraru. În 2013, autorii acestui studiu recent au descoperit și maxilarul celui mai vechi Homo identificat vreodată (vechi de 2,8 milioane de ani), precum și unele dintre cele mai vechi unelte de piatră cunoscute, fabricate de hominizi (vechi de 2,6 milioane de ani).
De data aceasta, în revista Nature, oamenii de știință detaliază descoperirile legate de analiza fosilelor dentare, treisprezece dinți, atribuiți atât lui Homo, cât și unei noi specii de Australopithecus. Analizele morfologice au exclus afilierea sa cu Australopithecus afarensis sau Australopithecus garhi.
Datarea precisă se datorează geologiei unice a regiunii Afar, marcată de o activitate vulcanică intensă. „Putem data erupțiile prezente în peisaj în momentul în care au fost depuse. Și pentru că fosilele sunt încastrate între aceste straturi vulcanice, putem data nivelurile de deasupra și de dedesubt.”, explică Christopher Campisano, geolog la Universitatea de Stat din Arizona, scrie revista franceză GEO.
Acești markeri permit încadrarea descoperirii între 2,59 și 2,78 milioane de ani în urmă. La acea vreme, peisajul nu semăna deloc cu zonele aride de astăzi, ci era acoperit de vegetație, străbătut de râuri și punctat de lacuri puțin adânci, care ar fi furnizat apă potabilă, plante și animale mari pentru vânătoare.
O piesă a puzzle-ului evolutiv
În acest mediu, cel puțin trei linii au coexistat încă de acum 2,78 milioane de ani: Homo, Australopithecus garhi și acest nou Australopithecus – pe care oamenii de știință nu îl pot denumi încă oficial din cauza lipsei unui schelet mai complet, iar la scară africană, trebuie să adăugăm Australopithecus africanus din Africa de Sud și Paranthropus în ceea ce este acum Kenya, Tanzania și sudul Etiopiei.
CITEȘTE ȘI: Descoperire senzațională: Oamenii de Neanderthal erau vânători iscusiți și își „pregăteau” prada
Acest studiu ne reamintește că istoria noastră evolutivă urmează o cale departe de a fi dreaptă. „[…] imaginea pe care mulți dintre noi o avem în minte – o maimuță care evoluează într-un neanderthalian [Homo neanderthalensis] și apoi într-un om modern [Homo sapiens] – este incorectă: evoluția nu funcționează așa. Aici [la Ledi-Geraru], avem două specii de hominizi care coexistă. Evoluția umană nu este liniară: este un arbore dens, cu linii care dispar.”, atrage atenția Kaye Reed, paleoecolog la Institutul Originilor Umane al Universității de Stat din Arizona și co-director al Proiectului de Cercetare Ledi-Geraru.
Însă aceste date recente, care sugerează că Australopithecus și Homo au exploatat nișe ecologice similare, ridică noi întrebări: Au mâncat aceeași hrană? Au concurat pentru resurse sau le-au împărțit? S-au încrucișat zilnic? Cine au fost strămoșii lor direcți?
În plus, încă nu există dovezi ale lui Lucy sau ale rudelor ei după 2,95 milioane de ani. De ce a dispărut această specie din regiune, făcând loc lui Homo și Paranthropus?
Cercetătorii studiază în prezent smalțul noilor dinți de la Ledi-Geraru, iar compoziția chimică a acestuia ar putea dezvălui mai multe despre dietele diferitelor specii.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: Istoria umanității se rescrie. Cum s-a răspândit Homo Sapiens în Europa?
