În aceste zile, România joacă o partidă importantă pentru economia noastră, iar dacă va utiliza cărțile potrivite va putea debloca exporturile de ovine. Totul stă în mâna autorităților naționale care trebuie să acționeze atent pentru a convinge Comisia Europeană ca focarele de variolă ovină sunt ținute sub control și nu reprezintă un risc pentru zootehnia din celelalte țări din Uniunea Europeană.
În perioada următoare, un grup format din experţi internaţionali şi specialişti români are misiunea de a analiza situația focarelor de variolă ovină din România. Comisia Europeană vrea să vadă dacă există riscul de răspândire a bolii în alte state din spațiul comunitar. Totodată, acest grup are rolul de a valida o strategie dedicată României în vederea reluării exporturilor de ovine în cel mai scurt timp.
Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a transmis că specialiștii europeni, alături de reprezentanţii români, vor efectua o misiune de audit direct la faţa locului pentru a analiza datele din teritoriu.
După această cercetare atentă, pe baza constatărilor din teren, comisia va stabili, la începutul lunii iulie strategia finală pentru deblocarea rapidă a exporturilor.
În cursul zilei de luni, președintele ANSVSA, lexandru Bociu a fost la Bruxelles, pentru o serie de discuții tehnice în cadrul cărora delegaţia română a obţinut o deschidere promiţătoare din partea conducerii DG SANTE (Direcţia Generală Sănătate şi Siguranţă Alimentară a Comisiei Europene), existând semnale încurajatoare de sprijin direct pentru deblocarea pieţelor externe.
Reprezentanții ANSVSA au anunțat că „DG SANTE a oferit asigurări că această comisie îşi va începe activitatea în cel mai scurt timp posibil. Obiectivul comun al MADR şi al ANSVSA este protejarea fermierilor români şi menţinerea poziţiei de lider a României pe piaţa exporturilor de ovine”.
Totodată, vicepremierului şi ministrului interimar al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, a solicitat la la reuniunea oficială de la Luxemburg negocieri urgente pe această temă. Astfel că, în cadrul Consiliului UE, ministrul Tánczos Barna a sprijinit toate demersurile, planurile tehnice şi măsurile propuse de ANSVSA pentru salvarea sectorului ovin din ţara noastră. Cu acest prilej, au avut loc discuţii şi cu Comisarul European pentru Sănătate şi Bunăstarea Animalelor, Olivér Várhelyi, în vederea identificării unor soluţii pentru deblocarea exporturilor de ovine.
Exportul de ovine este interzis total
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a decis interzicerea exportului de ovine şi caprine din România către ţările terţe până la 31 decembrie 2026. Măsura reprezintă o lovitură dură pentru zootehnia din România, intervenind în contextul în care exista deja o interdicție pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene.
Blocarea exporturilor și în țările terțe va genera consecințe negative majore pentru sectorul crescătorilor de caprine și ovine. Datele oficiale arată că piețele de export, exclusiv în spaţiile extra-comunitare, au generat în primele 10 luni din 2025 peste 210 milioane de euro în economia noastră. De asemenea, anul acesta au fost deja realizate exporturi de un milion de capete, fiind estimată o creștere a încasărilor de cel puțin 40%. România este în prezent cel mai puternic exportator din Europa.
Ce este Pesta Micilor Rumegătoare?
Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) este o boală virală foarte gravă, care afectează mai multe specii de rumegătoare mici, domestice şi sălbatice, foarte contagioasă şi cu o evoluţie foarte severă, terminată prin exitus în proporţie de 70 %.
Clinic, boala se caracterizează prin evoluţie de la supraacută la subacută, cu manifestări de febră şi tulburări generale, digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive şi respiratorii, în unele cazuri prin pneumonie sau bronhopneumonie.
Refrigerarea şi congelarea conservă virusul care provoacă boala.
PMR a fost semnalată prima dată pe continent, în anul 2018, când a fost diagnosticat primul focar în Bulgaria, în localitatea Bolyarova, aproape de graniţa cu Turcia.
ANSVSA a anunțat că, în judeţul Mureş, focarele active de variolă ovină şi caprină evoluează în localităţile Toldal, cu un efectiv de 398 capete ovine, Dumbrava, cu 248 capete ovine, Malea, cu un efectiv de 830 de capete şi Lueriu, cu un efectiv de 392 de capete. De asemenea, a fost confirmat un focar de PMR, în localitatea Viişoara, cu un efectiv de 882 de capete.
Ce este variola ovină?
Variola ovină este o boală virală gravă care afectează în principal ovinele şi caprinele, cauzată de un virus din familia Poxviridae. Boala are un caracter foarte contagios şi se poate răspândi rapid într-o turmă, ducând la pierderi economice semnificative.
Printre semnele clinice ale variolei ovine/caprine sunt leziunile cutanate. „Acesta este semnul distinctiv al bolii. La ovinele/caprinele infectate apar iniţial mici pete roşii pe piele, care evoluează în papule (băşici solide) şi apoi în vezicule (băşici cu lichid). Aceste leziuni se pot dezvolta ulterior în pustule şi cruste.”, spun specialiștii.
Leziunile cutanate apar de obicei pe cap (în special în jurul botului, nasului şi urechilor, pleoapelor), abdomen, picioare, organele genitale, axile. Alte semne clinice sunt: febra, scăderea apetitului, letargie, lacrimaţie excesivă şi secreţii nazale, inflamaţia ganglionilor limfatici, leziuni la nivelul mucoaselor.
În majoritatea cazurilor, boala durează 3-4 săptămâni, dar animalele pot rămâne slăbite pentru o perioadă mai lungă de timp. Mortalitatea poate varia în funcţie de gravitatea focarului şi de starea generală de sănătate a efectivului de ovine şi caprine.
„Variola ovină/caprină se transmite prin contact direct între animale infectate şi animale sănătoase şi prin contact indirect cu lichidul din conţinutul veziculelor, pustulelor şi prin inhalarea prafului din crustele descuamate. Mediul poate rămâne contaminat pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât măsurile de igienă şi biosecuritate sunt esenţiale pentru prevenirea răspândirii bolii, virusul fiind foarte rezistent la uscăciune. ANSVSA va continua să informeze publicul şi crescătorii de animale despre orice evoluţie semnificativă a situaţiei”, atrag atenția specialiştii.
De asemenea, virusul poate fi răspândit şi prin secreţiile nazale, oculare şi orale, leziuni cutanate rupte sau obiecte contaminate (furaje, echipamente).
Autor: Mihai Colț
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
