Statul, prin „reformele” pe care le tot promovează, riscă să rămână fără angajați în două sisteme vitale pentru România: sănătatea și educația. În cazul în care se va merge în continuare pe actualul proiect al legii salarizării, șase din zece angajați din sistemul sanitar de stat și-au anunțat intenția de a pleca. Un astfel de fenomen ar interveni într-un context și așa delicat, având în vedere că spitalele înregistrează și acum o criză acută de personal. În prezent, în unitățile sanitare publice sunt în jur de 5.000 de posturi de medici care nu sunt ocupate.
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a consultat angajații din sănătate cu privire la proiectul noii legi a salarizării. La sondajul online, desfășurat în perioada 9–15 iunie 2026, au răspuns 3.290 de angajați din 41 de județe și din București. Prelucrarea datelor a fost realizată în cadrul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS). Rezultatele oferă, pentru prima dată în această dezbatere, o imagine măsurabilă a ceea ce așteaptă personalul medical și nemedical de la reformă și a riscurilor pe care le percepe.
Răspunsul angajaților, în cifre
Pe toate temele importante, pozițiile sunt convergente la medici, asistenți, personal auxiliar și personal nemedical/TESA. Patru condiții apar constant, în blocuri diferite ale chestionarului:
- Protejarea venitului total aflat în plată. 93,9% susțin că niciun angajat în activitate nu ar trebui să piardă din venit (non-regres), iar opțiunea dominantă este protejarea întregului venit lunar, nu doar a salariului de bază.
- Indexarea salariilor cu inflația. 90,6% cer ca valoarea de referință să fie actualizată periodic cu inflația; 74,8% consideră acceptabilă o creștere reală de cel puțin 10%.
- Recunoașterea muncii atipice. 88,6% cer plata distinctă a muncii de noapte, 87,5% majorarea cu 100% pentru weekend și sărbători, iar 82,4% menținerea sau creșterea sporului de tură. 79,1% spun că disponibilitatea de a lucra în ture, nopți și zile libere ar scădea dacă drepturile acestea sunt reduse.
- Diferențierea justificată, nu uniformizarea. 82,1% cer menținerea diferențelor între specialități și locuri de muncă, 72,7% coeficienți diferiți pe specialități, iar 76,9% un mecanism pentru specialitățile cu deficit sever de personal.
Plafonul de 20% pe sporuri este respins sau acceptat doar condiționat de 85,1% dintre respondenți. Iar semnalul cel mai grav privește retenția: 61,3% iau în calcul plecarea din sistemul public dacă proiectul nu este corectat, riscul fiind cel mai ridicat în rândul angajaților tineri — exact segmentul de care depinde înlocuirea generațională a personalului.
Angajații din sănătate nu cer blocarea reformei, ci o reformă corectă. Ei acceptă nevoia unei noi legi a salarizării, dar resping o lege care ar putea diminua veniturile aflate în plată, ar reduce recompensele pentru risc, ture, noapte, weekenduri și gărzi sau ar aplatiza ierarhiile profesionale fără explicații transparente.
Ce ar trebui modificat sau completat în proiect
Pornind de la pozițiile exprimate de angajați, Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului corectarea proiectului pe următoarele direcții:
- Garantarea venitului total, nu doar a salariului de bază. O protecție limitată la salariul de bază este percepută ca insuficientă dacă sporurile, gărzile și drepturile pentru program atipic scad. Impactul reformei trebuie prezentat transparent, pe venitul total, pe categorii și pe tipuri de program.
- Plata corectă a muncii atipice și a gărzilor. Turele, munca de noapte, weekendul, sărbătorile și gărzile asigură continuitatea asistenței medicale și nu pot fi reduse fără efecte operaționale. Plata gărzilor la tarif orar majorat cu doar 10% nu reflectă efortul real.
- Menținerea și actualizarea drepturilor pentru condiții de muncă, prin raportare la salariul de bază în plată.
- Diferențierea pe specialități. Absența diferențierii pe specialități este principala lacună a proiectului. Diferențierea coeficienților în funcție de specialitate, risc, responsabilitate și tipul unității este cerută de angajați (plasată pe primul loc între ajustări de 54% dintre cei care au ierarhizat) și este, totodată, recomandată în analizele tehnice de fundamentare a reformei.
- Corectarea plafonului de 20%. Plafonul generează inechități între categorii expuse acelorași condiții. El trebuie însoțit de exceptarea drepturilor specifice sănătății sau de includerea transparentă a unor sporuri în salariul de bază, cu menținerea unor minime garantate.
- Includerea personalului nemedical și TESA în logica salarizării specifică sănătății.
- Tratarea retenției ca risc de politică publică. Intenția ridicată de plecare, mai ales la tineri, impune o evaluare a efectului proiectului asupra deficitului de personal, pe specialități și pe unitățile cu program de continuitate.
Datele arată că munca atipică este una dintre liniile de fractură ale proiectului. 82,4% susțin menținerea sau majorarea sporului de tură, 88,6% susțin recompensarea distinctă a muncii de noapte, iar 87,5% aleg majorarea cu 100% pentru munca desfășurată în zilele de repaus săptămânal și sărbători legale. În cazul gărzilor desfășurate în zile libere sau sărbători legale, 85,4% dintre respondenții relevanți aleg suplimentarea cu 100%.
Sporurile pentru condiții de muncă nu sunt percepute ca privilegii, ci ca mecanisme de adecvare a recompensei la realitatea muncii. 88,3% susțin introducerea în lege a unor niveluri minime garantate ale sporurilor, iar 85,1% resping plafonul de 20% sau îl acceptă doar condiționat. Mesajul este simplu: plafonul nu poate fi aplicat mecanic într-un sector în care expunerea la risc, continuitatea și responsabilitatea pentru pacient sunt structurale.
Comparatorul salariilor a avut rol de instrument de orientare a răspunsurilor. Dintre respondenții care au ajuns la blocul de impact, 49,7% declară că l-au utilizat; dintre utilizatori, 37,3% au indicat o scădere a venitului, 29,3% o creștere, 27,6% aproximativ același nivel, iar 5,7% nu au putut interpreta rezultatul. FSSR solicită ca decidenții să publice simulări complete, pe funcții și situații reprezentative, înainte de adoptarea legii.
Răspunsurile deschise dau greutate umană cifrelor. Angajații vorbesc despre salarii care să acopere inflația, sporuri și gărzi plătite la salariul aflat în plată, echitate între profesii, recunoașterea muncii asistenților, infirmierelor, brancardierilor, îngrijitoarelor și personalului TESA, precum și despre riscul ca pacienții să fie afectați dacă personalul pleacă sau este demotivat.
Formulări recurente, redate anonimizat, sunt:
- „Salarizarea trebuie tratată ca investiție în siguranța actului medical, nu ca simplă cheltuială”,
- „Să se plătească sporurile și gărzile la salariul aflat în plată”,
- „Sistemul nu poate funcționa fără oameni motivați și respectați”
- „Cum vor fi îngrijiți pacienții când personalul medical este preocupat de grija zilei de mâine?”.
Consultarea indică și un risc sistemic: 61,3% dintre respondenții care au răspuns la itemul de retenție consideră probabilă sau foarte probabilă plecarea din sistemul public dacă proiectul legii nu este corectat. În eșantionul ponderat pe structură profesională, valoarea este chiar mai mare, 63,3%. Pentru FSSR, aceasta confirmă că salarizarea în sănătate trebuie tratată ca politică de retenție, nu ca exercițiu contabil.
Poziția Federației „Solidaritatea Sanitară” din România
Rezultatele consultării confirmă, în cifre, direcțiile pe care FSSR le susține în propunerile transmise Guvernului (27 mai, 2, 8 și 17 iunie 2026). FSSR atrage atenția că tiparul „salarii afișate mai mari, drepturi efective mai mici”, semnalat de analizele proprii încă din 2017 și confirmat ulterior, riscă să se repete dacă protecția venitului total, recunoașterea muncii atipice și diferențierea pe specialități nu sunt asigurate prin lege.
FSSR solicită modificarea proiectului legii salarizării înainte de adoptare, astfel încât forma finală să includă garanții reale de non-regres salarial, indexarea valorii de referință, protecția sporurilor și a drepturilor pentru program atipic, plata corectă a gărzilor, diferențieri justificate între specialități și locuri de muncă, includerea personalului TESA și nemedical, precum și mecanisme transparente de evaluare și contestare a poziționării funcțiilor.
„Angajații confirmă, în date, ceea ce susținem de ani de zile: o reformă corectă protejează venitul real, recunoaște munca grea și diferențiază riscul. Cerem Guvernului să corecteze proiectul înainte de adoptare, în acord cu pozițiile exprimate de personalul din sănătate.”, punctează organizația sindicală.
Mesajul angajaților din sănătate este foarte clar: Vor o lege care să nu le ia din venituri, să nu le ignore riscurile, să nu le simplifice munca până la o formulă contabilă și să nu pună în pericol retenția personalului. Vor o salarizare corectă, transparentă și sigură. Iar consultarea publică arată că mesajul acesta este majoritar, coerent și robust.
Autor: Sofia Filip
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
