La 24 iunie 2026, Comisia Europeană a publicat pachetul de simplificare fiscală al Uniunii Europene, o inițiativă menită să reducă complexitatea normelor privind impozitarea directă și să sprijine competitivitatea companiilor care operează pe piața unică europeană.
Pachetul face parte din agenda mai amplă a Comisiei pentru consolidarea competitivității economice și răspunde preocupărilor exprimate de mediul de afaceri cu privire la creșterea costurilor de conformare generate de suprapunerea normelor fiscale, a obligațiilor de raportare și a cerințelor administrative.
Totodată, această situație a contribuit la apariția unor incertitudini juridice pentru companiile active pe piața unică.
Propunerile reprezintă una dintre cele mai importante revizuiri ale cadrului european de impozitare directă din ultimii ani. Deși acestea trebuie încă negociate și aprobate de statele membre, companiile multinaționale și organizațiile cu activități transfrontaliere ar trebui să înceapă evaluarea impactului potențial asupra proceselor de guvernanță fiscală, raportare și conformare.
Pachetul include două propuneri legislative care urmăresc simplificarea normelor existente, eliminarea suprapunerilor și crearea unui cadru de administrare fiscală mai coerent și mai eficient la nivel european.
Directiva Omnibus privind impozitarea: simplificarea normelor europene de impozitare directă
Propunerea de Directivă Omnibus prevede modificarea, printr-un singur act legislativ, a șase directive și cadre legislative fiscale existente la nivelul Uniunii Europene. Inițiativa face parte din agenda mai amplă a Comisiei Europene pentru consolidarea competitivității și răspunde preocupărilor mediului de afaceri legate de creșterea costurilor de conformare generate de suprapunerea normelor și a obligațiilor fiscale.
Printre principalele modificări propuse se numără:
- simplificarea procedurilor privind aplicarea impozitelor cu reținere la sursă în tranzacțiile transfrontaliere;
- actualizarea unor prevederi din Directiva privind combaterea evitării obligațiilor fiscale (ATAD), inclusiv cele referitoare la limitarea deductibilității dobânzilor, regulile privind societățile străine controlate (CFC) și regula generală antiabuz (GAAR);
- simplificarea normelor aplicabile reorganizărilor și fuziunilor transfrontaliere;
- îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a litigiilor fiscale dintre statele membre.
Deși forma finală a directivei va depinde de rezultatul negocierilor legislative, propunerea are potențialul de a reduce sarcinile administrative și de a simplifica obligațiile de conformare fiscală pentru companiile care desfășoară activități în mai multe state membre ale Uniunii Europene. Pentru contribuabilii din România, una dintre cele mai importante modificări propuse vizează regulile privind limitarea deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării.
În prezent, România aplică reguli mai restrictive decât standardul minim prevăzut de legislația Uniunii Europene. Astfel, costurile excedentare ale îndatorării sunt, în general, deductibile până la pragul (safe harbour) de 500.000 de euro pentru finanțările de la persoane afiliate și până la pragul de 1 milion de euro pentru totalul finanțărilor, atât de la persoane afiliate, cât și de la terți, la care se adaugă un prag variabil în limita a 30% din EBITDA ajustat.
„Potrivit propunerii Comisiei Europene, pragul minim obligatoriu de deductibilitate (safe harbour) ar urma să fie majorat la trei milioane de euro și indexat anual. Această modificare ar reprezenta o relaxare semnificativă a regimului fiscal aplicabil în prezent în România, permițând companiilor să deducă anual o parte mai mare din costurile de finanțare și având, totodată, implicații potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit.”, a declarat Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars în România.
Pe lângă majorarea pragului de deductibilitate, propunerea prevede și alte schimbări care ar necesita modificarea legislației fiscale din România. De exemplu, legislația românească nu include în prezent regula de exceptare la nivel de grup (group escape rule), care ar deveni obligatorie în noul cadru propus. Totodată, o noutate o reprezintă introducerea unor excluderi obligatorii pentru anumite împrumuturi cu risc redus acordate de terți, pentru proiectele de investiții publice pe termen lung și pentru finanțările din domeniul apărării, ceea ce impune revizuirea actualelor reguli privind deductibilitatea costurilor îndatorării.
„Propunerea Omnibus consolidează cadrul european de soluționare a litigiilor fiscale prin clarificarea procedurilor și eliminarea unor obstacole practice. Obiectivul este ca mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale transfrontaliere, inclusiv cele privind dubla impunere și prețurile de transfer în care sunt implicate entități din România, să devină mai previzibile și mai accesibile pentru contribuabili.”, a menționat Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars în România.
Reformarea DAC: simplificarea obligațiilor privind transparența fiscală
În paralel cu propunerea de Directivă Omnibus privind impozitarea, Comisia Europeană a propus o reformă amplă a Directivei privind cooperarea administrativă (DAC), cadrul legislativ care reglementează transparența fiscală și schimbul de informații între autoritățile fiscale din statele membre ale Uniunii Europene.
De la introducerea sa în 2011, Directiva DAC a fost extinsă semnificativ prin modificări succesive (DAC1-DAC9), ceea ce a dus la apariția unui set complex de obligații de raportare și schimb de informații. Noua propunere urmărește reunirea acestor dispoziții într-un singur act legislativ, pentru a facilita aplicarea normelor atât de către contribuabili, cât și de către administrațiile fiscale.
Principalele obiective ale propunerii sunt:
- consolidarea cadrului DAC într-o singură directivă;
- simplificarea obligațiilor de raportare și a cerințelor administrative;
- îmbunătățirea calității și utilizării informațiilor fiscale schimbate între autorități;
- asigurarea unei aplicări mai coerente la nivelul statelor membre, menținând standardele ridicate de transparență fiscală.
Propunerea urmărește reducerea fragmentării legislative și creșterea securității juridice, fără a modifica angajamentul Uniunii Europene față de transparența fiscală și cooperarea administrativă dintre autoritățile fiscale.
„Pentru contribuabilii din România, reformarea Directivei DAC ar reuni toate dispozițiile existente într-un singur act legislativ și ar introduce o serie de simplificări importante, precum notificarea unică la nivel de grup pentru obligațiile prevăzute de DAC4 și DAC9, reducerea obligațiilor de raportare în temeiul DAC6, inclusiv exceptarea grupurilor care intră sub incidența Pilonului II, extinderea termenelor de raportare și îmbunătățirea calității datelor prin utilizarea unor instrumente de validare a codurilor de identificare fiscală (TIN).”, a adăugat Liviu Gheorghiu.
Cine ar putea fi vizat de noile măsuri?
Propunerile sunt relevante pentru toate companiile care desfășoară activități în mai multe state membre ale Uniunii Europene, în special pentru cele care utilizează structuri de finanțare transfrontalieră, au obligații privind impozitele cu reținere la sursă, derulează reorganizări corporative sau sunt supuse unor cerințe complexe de raportare fiscală.
Deși obiectivul acestor măsuri este reducerea complexității fiscale, companiile ar trebui să monitorizeze cu atenție evoluția negocierilor la nivel european. Forma finală a noilor reguli ar putea avea un impact important asupra modului în care acestea gestionează conformarea fiscală, raportarea și guvernanța fiscală.
Pregătirea pentru următoarele etape
Publicarea pachetului european de simplificare fiscală marchează începutul procesului legislativ. Propunerea de Directivă Omnibus privind impozitarea și reformarea Directivei privind cooperarea administrativă (DAC) urmează să fie negociate și aprobate de statele membre ale Uniunii Europene, fiind necesară unanimitatea acestora pentru adoptarea măsurilor.
În aceste condiții, este puțin probabil ca noile prevederi să intre în vigoare înainte de 2027. Cu toate acestea, propunerile indică în mod clar direcția în care evoluează cadrul fiscal european: către un sistem mai simplu, mai coerent și mai competitiv. Companiile cu operațiuni transfrontaliere ar trebui să urmărească îndeaproape evoluția procesului legislativ și să înceapă să evalueze impactul pe care viitoarele modificări l-ar putea avea asupra obligațiilor lor de conformare fiscală, raportare și guvernanță fiscală.
Autor: Ioana Galeș
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Registrul de evidență fiscală a fost actualizat. Ce schimbări apar?
