Diana Peca este absolventă a Universității Româno-Americane (URA), instituție în cadrul căreia a urmat atât studiile de licență, cât și pe cele de masterat în domeniul Afacerilor Internaționale. Experiențele trăite ca studentă au fost cele care au pus temelia parcursului profesional pe care l-a avut până acum. Încă din timpul facultății, și-a dat seama că povestea sa cu Universitatea Româno-Americană nu are cum să se încheie după absolvire, fiind permanent conștientă de o energie aparte și o legătura specială între oameni și instituție. Deși la momentul respectiv nu știa cum s-ar fi putut concretiza această dorință, își dorea să rămână aproape de universitate și să facă parte, într-o formă mai profundă, din această familie.
În iulie 2011, odată cu finalizarea studiilor de licență, s-a alăturat echipei Centrului de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universității Româno-Americane. „Pentru această oportunitate îi voi fi mereu recunoscătoare colegului meu, Șerban Georgescu, fondator și coordonator al Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”, dar și inițiator al proiectului de înființare a Departamentului de Studii Asiatice. Acela a fost și momentul în care a început să se contureze ideea construirii unei structuri mai ample care să reunească mai multe proiecte dedicate studiilor asiatice.”, transmite interlocutoarea Ordinea Zilei.
Câteva luni mai târziu, în decembrie 2011, a fost înființat Departamentul de Studii Asiatice, iar Diana a preluat coordonarea nou-creatului Centru de Studii Româno-Coreene. După aproape 15 ani este extrem de bucuroasă și recunoscătoare să spună că sunt coordonator și co-fondator al Centrului de Studii Româno-Coreene și director executiv al Departamentului de Studii Asiatice.
Ce rol joacă în prezent Centrul de Studii Româno-Coreene în mediul academic din România?
Cred că, de-a lungul timpului, Centrul de Studii Româno – Coreene s-a dovedit a fi un liant între mediul academic românesc și cel din Republica Coreea. Încă de la înființare, ne-am propus să creăm un spațiu destinat tuturor celor interesați să descopere limba, cultura, societatea și mediul de afaceri coreean. În același timp, am urmărit să dezvoltăm parteneriate cu universități și instituții din Republica Coreea, prin intermediul cărora să le putem oferi studenților noștri oportunități academice concrete.
Astfel, studenții Universității Româno-Americane pot beneficia de burse Erasmus+ pentru a studia timp de un semestru la una dintre universitățile noastre partenere.
De asemenea, ei pot participa la cursuri online susținute de profesori de la Hanyang University, una dintre cele mai prestigioase universități din Republica Coreea. Temele abordate sunt întotdeauna diverse și actuale, de la limba, politica și societatea coreeană până la mediul de afaceri sau industria de divertisment din Coreea.
Mai mult decât atât, cel mai bun student participant la aceste cursuri primește o bursă din partea Korea Foundation pentru a participa la Școala Internațională de Vară organizată de Hanyang University. Anul acesta, fericita beneficiară a bursei va avea ocazia să petreacă trei săptămâni la Seul, iar ultima săptămână a programului se va desfășura pe minunata insulă Jeju.
Probabil unul dintre momentele în care am primit confirmarea că ne aflăm pe drumul cel bun și că ne îndeplinim misiunea asumată a fost în perioada 2020–2021. Deși ne aflam în plină pandemie, Ambasada Republicii Coreea în România și Korea Foundation ne-au oferit oportunitatea de a candida pentru deschiderea primului Korea Corner din România, în cadrul Centrului nostru.
Timp de aproximativ șase luni am pregătit inaugurarea acestui spațiu, iar evenimentul oficial de deschidere a avut loc în luna mai 2021.
Korea Corner este conceput ca un spațiu deschis tuturor celor pasionați de limba și cultura coreeană, avem o bibliotecă ce conține numeroase titluri ale autorilor coreeni, manuale și materiale de studiu a limbii coreene, materiale educaționale și resurse dedicate Republicii Coreea, dar este și un spațiu în care organizăm frecvent evenimente culturale, conferințe, ateliere, cluburi de lectură și lansări de carte.
Astfel, cred că rolul asumat de Centrul nostru este acela de a transforma interesul pentru Republica Coreea în oportunități reale de studiu, cercetare, mobilitate sau dezvoltare profesională.
Cine urmează cursurile Centrului de Studii Româno-Coreene?
Cursurile de limba coreeană se adresează tuturor celor interesați, indiferent dacă sunt elevi de gimnaziu sau de liceu, studenți ori persoane care și-au finalizat deja studiile. În ceea ce privește vârsta minimă a participanților, recomandarea noastră este ca aceasta să fie de cel puțin 12 ani. Limită superioară de vârstă nu există, iar ca un exemplu excepțional aș aminti una dintre grupele noastre în care cea mai tânără cursantă avea doar 10 ani, iar printre colegele sale se afla o doamnă în vârstă de peste 70 de ani. Este un exemplu care ne-a rămas foarte drag și care ne-a demonstrat că mai importantă decât vârsta cred că este motivația fiecărui participant la curs.
De ce ar trebui alese aceste cursuri?
Pentru că la noi limba coreeană se învață de plăcere. Încă de la început, am fost fascinată să observ cum oamenii vin cu drag să studieze o limbă care nu este tocmai ușoară. Avem o echipă tânără de profesori care predau cu mare plăcere și pasiune: Laura Stan și Eunhui Gim predau online, direct de la Seul, iar Cristina Mantu și Diana Burlea se ocupă de grupele ce își desfășoară activitatea fizic, în campus, sau în format hibrid.
Probabil este imposibil să nu am o părere subiectivă, dar eu mă emoționez de fiecare dată când observ atmosfera creată în timpul cursurilor.
Vă mărturisesc că, la început, nu mi-aș fi imaginat, că inclusiv în cazul grupelor cu predare exclusiv online se poate crea o relație atât de strânsă și de frumoasă între profesor și cursanți. Până la urmă, cred că reușim să creăm mai degrabă o comunitate unită de pasiunea comună pentru Coreea.
De asemenea, ne-am propus încă de la început ca acest drum al învățării limbii coreene să conducă și către obținerea unei certificări recunoscute atât în Republica Coreea, cât și la nivel internațional. Astfel, începând din anul 2016, organizăm, la Universitatea Româno-Americană, cu sprijinul Ambasadei Republicii Coreea, examenul TOPIK (Test of Proficiency in Korean Language). La acest examen pot participa toți cei interesați să-și evalueze competențele lingvistice, obținând la final un certificat internațional care le poate fi util pentru studii, burse sau oportunități profesionale.
Care sunt avantajele învățării limbii coreene?
Relațiile dintre România și Republica Coreea s-au dezvoltat constant, mai ales după stabilirea Parteneriatului Strategic în 2008. În actualul context internațional însă, cooperarea bilaterală devine tot mai importantă și se extinde către domenii strategice, precum energia nucleară și industria de apărare.
Această evoluție se reflectă și în activitatea noastră. În ultimii ani a crescut numărul solicitărilor pe care le primim pentru a recomanda vorbitori de limba coreeană, venite atât din partea companiilor, cât și a unor instituții sau organizații. Domeniile de activitate pentru care este nevoie de ajutor sunt foarte variate: de la sprijinirea echipelor de producție implicate în realizarea unor reclame coreene filmate în România până la servicii de interpretariat pentru artiștii și trupele de K-pop care susțin concerte la București sau în alte orașe din țară.
Având în vedere că ne aflăm încă pe un trend ascendent în ceea ce privește dezvoltarea parteneriatului dintre cele două țări, cred că vom avea în continuare o cerere pentru profesioniști din domenii diverse care, pe lângă pregătirea lor de specialitate, cunosc limba coreeană și înțeleg cultura, mentalitatea și modul de lucru al partenerilor din Republica Coreea.
„Cred că este foarte util ca cei mici să aibă posibilitatea de a studia și alte limbi străine, pe lângă cele considerate deja „clasice””
Coreeana, japoneza, chineza sunt limbi care se studiază în mod instituționalizat abia după finalizarea liceului, tradiția în România fiind ca în școli să se învețe engleza, franceza, germana….În contextul actual, este oportună introducerea studierii acestor limbi în școli de la vârste mai mici?
Este o întrebare dificilă și nu știu dacă sunt neapărat persoana cea mai în măsură să ofere un răspuns complet. Totuși, din câte cunosc, cel puțin în București există un singur liceu în care elevii pot opta pentru studiul limbii japoneze. În general, cred că este foarte util ca cei mici să aibă posibilitatea de a studia și alte limbi străine, pe lângă cele considerate deja „clasice”, mai ales atunci când sunt curioși și își doresc să le descopere.
În ultimul an, eu și colegii mei, am observat că interesul pentru cultura pop coreeană apare de la vârste din ce în ce mai fragede. De exemplu, colegele de grădiniță ale fiului meu sunt deja foarte bune cunoscătoare ale filmului de animație „K-Pop Demon Hunters” și ale melodiei devenite celebre cu ocazia lansării acestei animații, „Golden”.
Una dintre colegele noastre, profesoară de limba coreeană ne povestea că a primit mai multe solicitări din partea unor copii care își doreau să îi ajute să învețe versurile melodiei în limba coreeană, pentru a o putea cânta la petrecerile lor aniversare.
Atunci când vizităm clase din învățământul primar pentru a le vorbi copiilor despre limba și cultura coreeană, constatăm că, o mare parte dintre copii cunosc versuri și coregrafii ale melodiilor K-Pop. Cunoaștem și elevi de gimnaziu care și-au asumat o misiune grea alături de părinții lor: să obțină bilete la concertele BTS din Europa. Nu conta neapărat orașul sau țara în care urma să aibă loc concertul; important era să reușească să găsească bilete.
Așadar, cred că limba coreeană este deja parte din prezentul acestor generații, iar studierea acestei limbi de la o vârstă cât mai fragedă le-ar putea oferi, pe termen lung, nu doar o perspectivă culturală mai largă, ci și un avantaj competitiv important atât academic, cât și profesional.
În cazul limbilor asiatice, arta scrisului ocupă un loc aparte. Poate oricine să deprindă această artă?
Într-adevăr, în Republica Coreea, Japonia, China, caligrafia ocupă un loc aparte, nefiind doar o formă de scriere, ci o adevărată artă. Cred că, asemenea oricărei arte, caligrafia poate fi deprinsă de oricine este cu adevărat interesat, mai ales dacă beneficiază de îndrumarea unui instructor priceput, îi dedică suficient timp și repetă cu răbdare ceea ce învață. Cred că același principiu se aplică și în cazul studierii acestor limbi, atât de diferite de limba română. Chiar dacă la început pot părea dificile, cu îndrumarea potrivită, răbdare și exercițiu constant, ele pot fi învățate de orice persoană cu adevărat motivată.
Proiectele Centrului de Studii Româno-Coreene
Ce provocări implică munca de coordonare a Centrului de Studii Româno-Coreene?
M-am gândit puțin înainte să încep să răspund la această întrebare, nu pentru că nu ne-am confrunta cu provocări, ci pentru că, deseori mă concentrez mai degrabă la rezultatele finale și văd partea plină a paharului.
Totuși, de-a lungul timpului au fost momente provocatoare, iar primul exemplu care-mi vine în minte este procesul de durată prin care am reușit să încheiem primele parteneriate instituționale cu universități din Republica Coreea. Era important să găsim instituții care să fie interesate de cooperarea cu România, dar care să și aibă în programă suficiente cursuri predate în limba engleză, astfel încât studenții noștri să poată participa activ la mobilități de studiu.
Cred că aș putea alcătui o listă lungă de asemenea exemple, pentru că, deseori, ne avântăm pe cărări încă nebătătorite.
Un alt proiect relevant a fost cel privind implementarea examenului TOPIK în format IBT – Internet-Based Test. În prima etapă a proiectului, am contribuit la colectarea datelor vocale necesare dezvoltării componentei de vorbire a examenului. Am reușit să mobilizăm aproximativ 150 de români care cunoșteau limba coreeană, aceștia înregistrând răspunsurile orale la o serie de teste. Datele colectate urmau să fie utilizate pentru perfecționarea tehnologiei bazate pe inteligență artificială, astfel încât aceasta să poată recunoaște și evalua cât mai corect particularitățile modului în care vorbitorii români pronunță și folosesc limba coreeană.
A fost un proiect complex, care a presupus multă muncă și mobilizare la nivel național, însă în același timp, nu puteam să ratăm o astfel de oportunitate. Ca urmare a implicării noastre în acest proiect, am avut posibilitatea a deveni, într-o primă etapă, centru-pilot de testare pentru formatul TOPIK IBT. Ulterior, în anul 2025, Universitatea Româno-Americană a devenit oficial centru de testare și pentru acest tip de examen.
Câte generații de studenți ați format până acum?
În anul 2012 am început să organizăm primele cursuri de limba coreeană și, de atunci, activitatea noastră a continuat fără întrerupere. Este dificil să vorbim despre un număr exact de generații, fiind vorba despre cursuri extracurriculare. De asemenea, mulți dintre participanți vin la cursuri timp de mai mulți ani, parcurgând succesiv diferite niveluri de studiu.
Dacă la început aveam o singură grupă de cursanți foarte sârguincioși și un singur profesor, în prezent lucrăm cu o echipă formată din patru profesori și organizăm 11 grupe, corespunzătoare unor niveluri diferite de pregătire. Într-un an universitar, aproximativ 300 de persoane participă la cursurile noastre.
Astfel, în cei aproape 15 ani de activitate, la Centru au fost numeroase generații de cursanți, iar rezultatele le putem măsura în comunitatea ce s-a creat încă de la început și la care se adaugă constant noi membri. Ne uităm cu drag la cursanții care au beneficiat de burse în Republica Coreea, fie pentru studii, școli de vară sau programe de internship, la cei care lucrează în domenii conexe celor studiate în cadrul universității și Centrului, dar și la cei care au devenit la rândul lor profesori sau traducători. Ne bucurăm să ne revedem cu fiecare ocazie.
Cultura coreeană devine tot mai populară în lume
Cultura coreeană câștigă tot mai mulți adepți în România. De unde această apropiere de Coreea și cultura sa?
Cultura coreeană a devenit tot mai populară în întreaga lume în ultimii ani și aș începe prin a spune că această evoluție nu este deloc întâmplătoare.
Încă de la începutul anilor ’90, autoritățile din Republica Coreea au înțeles potențialul economic și diplomatic al elementelor de soft power. În literatura de specialitate este menționat frecvent un moment devenit simbolic. În timpul administrației președintelui Kim Young-sam, un raport guvernamental sublinia faptul ca veniturile generate de filmul american „Jurassic Park” puteau fi comparate cu valoarea exportului a aproximativ 1,5 milioane de automobile Hyundai.
Dincolo însă de această strategie, există într-adevăr foarte multe lucruri care ne atrag și ne plac atunci când privim spre Republica Coreea. Fie că vorbim despre melodiile K-pop care ne rămân în minte încă de la prima audiție sau despre artiștii care apar întotdeauna impecabil și despre care știm că muncesc foarte mult pentru a pune în scenă coregrafii complexe. De asemenea, artiștii coreeni sunt deosebiți pentru că își construiesc o relație specială cu fanii lor, relație bazată pe respect, dar și pe comunicare constantă.
În același timp, avem filmele și serialele coreene, care abordează teme universale, în care ne putem regăsi cu ușurință, indiferent de colțul lumii din care le urmărim. Totodată, ele ne fascinează prin particularitățile culturii coreene pe care le descoperim urmărindu-le: relațiile de familie, respectul față de cei mai în vârstă, gastronomia, modul de comunicare, presiunea socială sau contrastul dintre tradiție și modernitate. Cred că tocmai acest amestec dintre universalitate și un cadru cultural care ne stârnește curiozitatea și dorința de a descoperi mai mult a contribuit decisiv la popularitatea incontestabilă a culturii coreene în întreaga lume.
Lecția coreeană
Ce lecții ar trebui să-și însușească românii de la coreeni?
Cred că există mai multe direcții în care, dacă am privi cu mai multă atenție către societatea coreeană, am avea ce să învățăm. Cu siguranță sunt multe de spus, dar, în contextul provocărilor geopolitice din ultimii ani, mă gândesc în primul rând la spiritul civic de care dau dovadă coreenii.
Dacă privim istoria acestui popor, descoperim numeroase perioade dificile și dureroase, de la ocupație și război până la regimuri autoritare. Societatea coreeană a învățat însă din aceste experiențe să își apere drepturile și valorile democratice. Vorbim astfel de o memorie colectivă foarte puternică, lecțiile trecutului nefiind uitate cu ușurință, așa cum se întâmplă în cazul nostru, al românilor.
Un exemplu recent este criza politică declanșată la 3 decembrie 2024, când președintele Yoon Suk Yeol a decretat în mod neașteptat legea marțială. Parlamentarii și cetățenii s-au mobilizat imediat, iar decretul a fost înlăturat după numai câteva ore. În lunile care au urmat, un număr impresionant de oameni a continuat să protesteze pașnic și să solicite apărarea ordinii constituționale. Au fost proteste aparte, la care participanții au venit inclusiv cu light stick-urile trupelor preferate și au cântat melodii K-pop cunoscute. Dincolo de această atmosferă, mesajul lor a fost însă unul foarte serios: democrația trebuie apărată prin implicarea cetățenilor. Mobilizarea a continuat până la decizia Curții Constituționale din aprilie 2025, prin care președintele a fost înlăturat definitiv din funcție. Acesta nu este un caz izolat în istoria recentă a Republicii Coreea.
Fără a idealiza societatea coreeană, cred că acest spirit civic, această memorie a trecutului și convingerea că fiecare cetățean are un rol în protejarea democrației sunt lecții pe care și noi, românii, ar trebui să ni le însușim.
Alegeți cinci motive pentru care ar trebui să ne atragă cultura coreeană? Motivați fiecare alegere în parte.
Este foarte greu să aleg doar cinci motive, pentru că fiecare persoană se poate apropia de cultura coreeană în mod diferit. Totuși, am să încerc să răspund la întrebare, din punctul meu de vedere, împărtășind o mică parte din ceea ce mă atrage pe mine la cultura coreeană, dar care cred că ar fi de interes și pentru cei ce nu au descoperit încă Coreea.
Aș începe cu modul fascinant în care Republica Coreea reprezintă un spațiu în care tradiția și modernitatea coexistă. După prima mea vizită în Coreea, una dintre imaginile care mi-au rămas permanent în memorie a fost cea a contrastului dintre palatele vechi de sute de ani, din curțile cărora puteai privi zgârie-norii orașului modern. Republica Coreea a devenit, într-un interval relativ scurt, una dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii din punct de vedere economic și tehnologic, dar societatea păstrează însă o legătură vizibilă cu propriile tradiții și obiceiuri, care dăinuie de secole.
Un al doilea motiv este diversitatea producțiilor artistice. Poate că unii dintre noi descoperă inițial cultura coreeană prin intermediul K-pop-ului și al serialelor, dar la o privire mai profundă descoperim și alte producții cinematografice de o calitate deosebită, precum filmul „Parazitul” care a câștigat Oscarul pentru cel mai bun film în anul 2020. Descoperim și o literatură valoroasă, unul dintre cele mai elocvente exemple fiind operele lui Han Kang, laureata Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2024. Sunt multe alte domenii în care Coreea excelează, de la muzică, dans, animație, tehnologie, la modă și popularele produse cosmetice.
Un alt motiv demn de menționat este respectul pe care societatea coreeană îl acordă educației, disciplinei și dezvoltării continue, pornind de la ideea că omul reprezintă, poate, cea mai importantă resursă a acestei țări. Este adevărat că acest model are și efecte negative, deoarece presiunea exercitată asupra tinerilor și angajaților este adesea foarte mare. Totuși, seriozitatea cu care sunt tratate studiul, pregătirea profesională, munca și dorința de perfecționare sunt aspecte demne de apreciat.
Pentru cel de-al patrulea motiv, m-aș opri asupra faptului că, în timp, am realizat că există și câteva puncte de apropiere între români și coreeni. Atât România, cât și Coreea s-au aflat, de-a lungul istoriei, la răscrucea intereselor unor mari imperii și puteri, iar această poziționare ne-a dezvoltat capacitatea de adaptare, flexibilitatea și deschiderea către alte culturi. Ambele popoare s-au confruntat cu perioade istorice dificile, din care au învățat reziliența și capacitatea de a se reinventa.
Și, pentru că vorbim despre Coreea, nu pot să nu menționez bucătăria coreeană drept un al cincilea motiv de apreciere a acestei culturi. Cred că, în prezent, foarte multe persoane au gustat măcar o dată un preparat coreean, fie că vorbim despre kimchi, ramyeon sau despre preparate mai complexe, precum bibimbap, bulgogi sau diverse supe și tocănițe. Gastronomia reprezintă o poartă foarte accesibilă către o altă cultură.
Așadar, cred că tocmai asta este frumusețea culturii coreene, faptul că o putem descoperi prin foarte multe porți, important este să nu ne oprim doar la suprafață, ci să rămânem curioși și să încercăm să înțelegem contextul din spatele lucrurilor care ne atrag.
România are o relație de colaborare destul de strânsă cu Republica Coreeană. Cât de importantă este această apropiere pentru țara noastră? Cum a evoluat această relație în timp?
Într-adevăr, relația dintre România și Republica Coreea a devenit tot mai strânsă de-a lungul timpului. Relațiile diplomatice bilaterale au fost stabilite în anul 1990, iar un moment esențial a fost anul 2008, când Republica Coreea a devenit primul stat asiatic cu care România a stabilit un Parteneriat Strategic.
Deși este un parteneriat care a crescut cu pași mici și sunt încă foarte multe direcții în care se poate dezvoltat o cooperare reciproc avantajoasă, noile provocări internaționale (de la pandemia provocată de coronavirus, până la conflictele regionale și instabilitatea geopolitică) au contribuit la extinderea colaborării către domenii strategice.
CITEȘTE ȘI: FĂRĂ LIMITE! Feras Sarmini, artistul a cărui inimă bate doar pe ritmuri muzicale
În anul 2022, o delegație română la nivel înalt a vizitat Republica Coreea, iar discuțiile au vizat energia, industria de apărare, infrastructura și cooperarea dintre Portul Constanța și Autoritatea Portuară din Busan.
În 2023, prim-ministrul coreean Han Duck-soo a efectuat o vizită oficială în România, iar în 2024, vizita președintelui României în Republica Coreea a fost însoțită de semnarea unor documente de cooperare în domeniile apărării, energiei nucleare, culturii și educației.
Avem deja și rezultate concrete ale acestor vizite de lucru. Un exemplu este cooperarea dintre Nuclearelectrica și Korea Hydro & Nuclear Power pentru realizarea instalației de îndepărtare a tritiului de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, prima instalație de acest tip din Europa. Iar în domeniul apărării, România are în prezent o colaborare importantă cu Hanwha Aerospace. În februarie 2026, compania coreeană a demarat lucrările de construcție a primei sale facilității de producție din Europa, aceasta fiind localizată în localitatea Petrești din județul Dâmbovița.
Pentru România, această apropiere este importantă deoarece poate aduce investiții, tehnologie, noi locuri de muncă, dar și consolidarea securității energetice și militare. Cred, de asemenea, că relația dintre România și Republica Coreea reprezintă un bun exemplu al modului în care schimburile economice, culturale și educaționale pot construit un climat de familiaritate și încredere între două societăți. Deși aceste elemente de soft power nu au determinat direct cooperarea strategică, ele au reușit să creeze un context favorabil aprofundării relațiilor.
„Educația este o investiție în viitorul individului, dar aceasta produce efecte benefice la nivelul întregii societăți”
Există diferențe între sistemul educațional din țara noastră și cel din Coreea? Care sunt aceste diferențe?
Există, cu siguranță, diferențe între sistemele educaționale din România și Republica Coreea, începând chiar de la modul de organizare. De exemplu, în universitățile coreene, anul academic începe, în general, în luna martie, nu toamna, așa cum suntem noi obișnuiți, iar cele mai multe programe de licență au o durată de patru ani, în comparație cu programele de trei ani specifice sistemului Bologna din România.
Dincolo de aceste diferențe de structură, coreenii au înțeles foarte devreme că una dintre cele mai importante resurse ale țării este reprezentată de oameni și, prin urmare, că trebuie să investească în educația și pregătirea acestora.
Această perspectivă se reflectă în atenția pe care atât statul, cât și întreaga societate o acordă educației. Un exemplu foarte sugestiv este examenul național pentru admiterea la universitate, pe care elevii îl susțin în mod tradițional în luna noiembrie. Este un examen extrem de important, care poate influența decisiv parcursul academic și profesional al unui tânăr. Astfel, în ziua examenului, întreaga societate se mobilizează pentru candidați. Marile companii și instituțiile își încep programul mai târziu, pentru a reduce aglomerația din trafic și pentru ca elevii să poată ajunge la timp la centrele de examinare. Poliția îi poate transporta pe candidații aflați în întârziere, iar, în timpul probei orale la limba engleză, toate zborurile din spațiul aerian al Coreei sunt suspendate pentru un interval scurt, astfel încât zgomotul avioanelor să nu deranjeze condițiile de desfășurare a probei.
Cred că acesta este un exemplu foarte grăitor pentru importanța pe care societatea coreeană o acordă educației. Bineînțeles, există două fațete ale acestei realități. Investiția în educație, disciplina și seriozitatea pot conduce la rezultate remarcabile, dar generează și o presiune foarte mare asupra copiilor și tinerilor. Mulți elevi urmează, încă de la vârste mici, programe suplimentare de pregătire în centre private, unde merg după încheierea cursurilor obișnuite. Scopul este acela de a obține rezultate cât mai bune ce le vor asigura, ulterior, admiterea la o universitate prestigioasă, lucru esențial pentru accesul la un loc de muncă bun în viitor.
Fără a idealiza, cred că ar fi util să înțelegem că educația este o investiție în viitorul individului, dar aceasta produce efecte benefice la nivelul întregii societăți.
Asia este o regiune esențială atât din punct de vedere economic, cât și tehnologic
Influența economică și tehnologică a Asiei este în creștere. Ce impact are acest fenomen asupra programelor de studii din România? Se observă un astfel de impact și la nivel global?
Într-adevăr cred că Asia nu mai este privită în acest moment drept un spațiu ce ni se pare îndepărtat pe hartă și care ne stârnește doar curiozitate culturală. Întreaga lume a devenit tot mai conștientă de faptul că este o regiune esențială atât din punct de vedere economic, cât și tehnologic.
În continuare pot vorbi mai ales din perspectiva Universității Româno-Americane, deși sunt sigură că nu suntem unicul exemplu relevant la nivel național sau internațional. Aș începe chiar cu faptul că ideea înființării Departamentului de Studii Asiatice a apărut tocmai din convingerea că este important să privim mai atent către Asia, dar și să pregătim specialiști capabili să înțeleagă această regiune. Bineînțeles, cunoașterea limbilor coreeană, japoneză sau chineză este foarte importantă, însă nu este suficientă pentru a deveni un profesionist în acest domeniu. Tocmai de aceea, preocuparea noastră este să acoperim o arie cât mai largă de activități, de la cursurile de limbă și evenimentele culturale până la conferințele științifice, cursuri cu profesori invitați de la instituțiile partener, programe culturale, de studiu sau de internship desfășurate la partenerii din Asia etc. De asemenea, studenții noștri înscriși la programele de masterat cu predare în limba engleză pot opta, deja de câțiva ani, pentru cursul „Doing Business with Asian Partners”.
CITEȘTE ȘI: FARĂ LIMITE! Mariano Castro, un soldat al artei care luptă pentru o lume mai bună
Un alt mod prin care încercăm să adaptăm oferta educațională la schimbările internaționale este prin dezvoltarea unor programe de studii inovative, în colaborare cu instituții partenere din zonele de interes. Un exemplu relevant este noul program de masterat cu dublă diplomă în domeniul Afacerilor Internaționale, organizat împreună cu partenerii noștri de la University of Hyogo din Japonia. Sper să avem cât de curând un program similar dezvoltat și cu parteneri din Republica Coreea.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Personală
