La 1 aprilie, creștinii o sărbătoresc pe Sfânta Maria Egipteanca. Viitoarea sfântă s-a născut în Egipt, de aici și numele de Maria Egipteanca.
Despre Sfânta Maria Egipteanca se spune că „deși a luat inițial drumul păcatului, ea a știut în cele din urmă să se întoarcă la Domnul”.
Legenda ne dezvăluie că, în tinerețe, a dus o viață de desfrâu în Alexandria, iar mai târziu, împreună cu niște tineri egipteni și libieni, Maria a ajuns la Ierusalim, pentru a participa la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.
Odată ajunsă în Ierusalim, tânăra a vrut să intre în Biserica Sfântului Mormânt, doar că aici o putere nevăzută nu i-a permis să treacă pragul încăperii sfinte. A încercat să intre în biserică în mod repetat, dar de fiecare dată la fel, era oprită în mod invizibil și inexplicabil.
Întrebându-se încontinuu de ce nu reușește, Maria a conștientizat răspunsul și acesta era cât se poate de clar – păcatul! Dar cum să îl anuleze? Tot ea singură a înțeles că se poate doar prin rugăciune. Așa a început să se roage, cu lacrimi fierbinți, din profunzimea sufletului, la Fecioara Maria, căreia i-a promis că „se va lepăda” de păcat, renunțând la ispita desfrâului.
Ruga i-a fost ascultată și, după ce s-a închinat Sfintei Cruci, Maria din Egipt a auzit un glas din depărtare, care i-a spus așa: „Dacă vei trece Iordanul, bună odihnă vei găsi”.
Ulteior, tânăra s-a retras în pustiul Iordanului, unde a rămas timp de 47 de ani, în post și rugăciune.
Astfel, Maria Egipteanca, prin aspră pocăinţă timp de 47 de ani, tranformă desfrânarea în nepătimire, iar toate patimile sale devin prin efort ascetic virtuţi care o leagă de cer.
De fapt, în Biserică rolul pocăinţei este acela de a identifica sursa patimilor pentru a li se schimba orientarea. Altfel spus, la origine patimile sunt puteri sufleteşti greşit întrebuinţate, iar pocăinţa le schimbă direcţia egoistă şi pătimaşă către sursa împlinirii lor, care este harul lui Dumnezeu.
Cu un an înainte de a pleca la cele veșnice, Maria Egipteanca s-a mărturisit părintelui Zosima, care a împărtășit-o cu Sfintele Taine.
După moarte, Sfânta Maria din Egipt a fost îngropată chiar în pustiul unde ea și-a găsit liniștea sufletului și iertarea.