Japonezii au anunțat că au în plan deschiderea, în 2020, a primei ferme de caracatițe din lume. Inițiativa aparține unei companii nipone, care a făcut public faptul că deține incubatoare cu ouă de caracatițe depuse de animale aflate în captivitate în 2017 și dorește să își deschidă prima fermă în 2020.
La ora actuală mai multe țări experimentează creșterea caracatițelor în condiții artificiale. De exemplu, Spania se derulează experimente în tancuri aflate pe uscat și în „ramele” de mare .
În fața acestor demersuri menite să acopere cererea de carne de caracatiță de pe piață, cercetătorii reacționează, atrăgând atenția că înființarea de ferme pentru creșterea caracatițelor încalcă principiile etice și dăunează profund mediului.
Caracatița nu poate trăi în captivitate
Oameni de știință de la Universitatea New York aduc în discuție o multitudine de cercetări care sugerează că aceste animale sunt dintre cele mai complexe și inteligente din ocean. Ele pot recunoaște fețele umane individuale, pot rezolva probleme (și își amintesc răspunsurile luni întregi). Mai mult, există unele dovezi care arată că se confruntă cu durerea și suferința. Numeroase videoclipuri de pe internet prezintă filmări în care caracatițele scapă din rezervoarele lor sau fură capturile pescarilor. Aceste imagini au alimentat o fascinație umană cu singurul nevertebrat pe care Declarația de la Cambridge din 2012 privind conștiința îl consideră organism simțitor alături de mamifere și păsări.
Păstrarea animalelor inteligente, precum caracatița în ferme mari, de tip industrial, pune numeroase probleme etice și o mare parte din aceasta se referă la evoluția acvaculturii în ultimele decenii. Acvacultura existentă, spun oamenii de știință, depinde de „medii strânse controlate și monotone … cu condiții ambientale constante, incinte simplificate și sterile și programe rigide de alimentare, menite să sprijine densități mari de stocare.” Aceasta este o anatemă la adresa unei caracatițe care este o ființă activă, curioasă și care este mai probabil să dezvolte infecții, să devină mai agresivă și să aibă o rată mare de mortalitate atunci când este crescută în condiții de acvacultură.
Fermele vor avea un impact negativ asupra mediului
În afară de calificările etice, impactul asupra mediului al fermelor de caracatiță îi îngrijorează și pe oamenii de știință.
Cantitatea de furaje necesară pentru a menține și crește o caracatiță este de trei ori mai mare decât greutatea animalului în sine. Având în vedere că acestea sunt carnivore și trăiesc cu o dietă formată din uleiuri de pește și proteine, ele cresc riscul de a pune presiune suplimentară asupra unui ecosistem marin deja prea exploatat. Cercetătorii și crescătorii încă nu au găsit modalități fiabile de a menține caracatițele în viață în perioada fragedă, iar fermele care există pot avea dificultăți în gestionarea unui astfel de animal inteligent.
Caracatițele sunt doar unul dintre numărul mare de animale marine pe care oamenii le folosesc pentru hrană, iar ideea cultivării lor pune întrebări profunde despre relația noastră cu o lume naturală fracturată.
Autor: Corina Gheorghe
Foto:Pixabay.com
Video: www.weforum.org
