Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene a confirmat că 2024 a fost primul an în care temperaturile globale au depăşit pragul de 1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială.
Temperatura medie a planetei a fost în 2024 cu 1,6 grade Celsius mai ridicată decât în perioada 1850-1900, „epoca preindustrială”, înainte ca oamenii să înceapă să ardă pe scară largă combustibili fosili care emit CO2.
Anul trecut a fost cel mai fierbinte de la debutul măsurătorilor meteorologice, iar fiecare dintre ultimii zece ani a ocupat un loc în topul celor mai călduroşi ani.
De asemenea, concentraţiile atmosferice de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră, au atins un nou record de 422 de părţi la un milion în 2024.
Deşi cel mai important factor care încălzeşte climatul sunt emisiile cauzate de activităţile umane, temperaturile în 2024 au fost intensificate şi de fenomenul El Nino, un model climatic care aduce temperaturi mai ridicate şi care acum lasă loc echivalentului său mai răcoros, La Nina.
Specialiştii C3S au precizat că schimbările climatice au împins temperatura planetei noastre la niveluri care nu au mai fost cunoscute până acum de oamenii moderni. „Traiectoria este pur şi simplu incredibilă, fiecare lună din 2024 a fost cea mai călduroasă sau a doua ca nivel de căldură de la începutul înregistrărilor meteorologice.”, a declarat Carlo Buontempo, directorul C3S.
Impactul schimbărilor climatice este în prezent vizibil pe fiecare continent, afectând oameni atât din ţări bogate, cât şi din cele mai sărace.
Autor: Mihai Colț
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
