Românii trebuie să se pregătească pentru o avalanșă de majorări de taxe și impozite. Ministerul Finanțelor a făcut public Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, iar documentul include o serie de măsuri care vor avea drept consecință o impozitare cu mult mai mare decât cea din prezent.
Se elimină stimulentele fiscale pentru angajații din construcții
De exemplu, statul va elimina treptat stimulentele fiscale pentru angajații din construcții, o lege în acest sens urmând să fie adoptată până în martie 2025. Măsura este prinsă în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031.
În document se menționează că „reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcţiilor va începe în 2025 şi se va finaliza până la sfârşitul anului 2028”.
Model automat de evaluare a proprietăţilor
De asemenea, până la finalul anului, va deveni funcţional sistemul informatic care permite implementarea unui model automat de evaluare a proprietăţilor. În document se face referire la sistemul informatic dezvoltat şi operaţional pentru evaluarea proprietăţilor care fac obiectul impozitelor pe proprietate.
„Aceste valori se vor utiliza pentru a determina baza fiscală pentru impozitarea proprietăţilor în cazul în care această abordare va fi disponibilă (cum ar fi suficiente tranzacţii disponibile pentru modelul de evaluare automatizat)”, prevede documentul.
Planul bugetar-structural pe termen mediu are ca scop sprijinirea extinderii perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la şapte ani şi combină reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu reforme suplimentare.
Reforma administrării impozitelor şi taxelor
Totodată, se are în vedere reforma administrării impozitelor şi taxelor. Această reformă cuprinde măsuri precum:
- mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA;
- implementarea instrumentelor analitice bazate pe indicatori fiabili;
- monitorizarea digitală a conformităţii în pregătirea documentelor relevante fiscale;
- mecanismul de control al planificării fiscale pentru marii contribuabili şi extinderea acestui mecanism la contribuabilii mijlocii;
- curăţarea, integrarea şi consolidarea bazelor de date interne;
- implementarea politicii de abordare a decalajului de TVA;
- implementarea mecanismului de plată recurentă;
- implementarea unor mecanisme mai flexibile în domeniul vânzării bunurilor mobile;
- formarea şi operaţionalizarea unei structuri de specialitate.
În document se precizează că reducerea decalajului de TVA sporeşte sustenabilitatea fiscală, iar implementarea instrumentelor informatice care să fie utilizate în investigaţiile antifraudă contribuie, de asemenea, la o tranziţie digitală echitabilă. România se confruntă cu cel mai ridicat nivel al decalajului fiscal din UE.
În ceea ce priveşte curăţarea, integrarea şi consolidarea bazelor de date interne, se menţionează faptul că dezvoltarea unui sistem de profilare a contribuabililor la 360 de grade, care integrează şi curăţă bazele de date interne promovând în acelaşi timp interoperabilitatea cu instituţiile de stat, îmbunătăţeşte semnificativ acurateţea şi eficacitatea colectării impozitelor.
Prin crearea de profiluri cuprinzătoare atât ale persoanelor fizice, cât şi ale companiilor, autorităţile fiscale pot identifica mai bine riscurile, pot detecta frauda şi pot asigura conformarea. Această transformare digitală se aliniază cu obiectivul UE de a utiliza datele şi tehnologia pentru a moderniza administraţia publică, făcând administrarea fiscală mai inteligentă şi mai echitabilă.
Pentru a maximiza rezultatele ce pot fi obţinute în urma prelucrării multiplelor baze de date generate de noile aplicaţii informatice implementate în cadrul procesului de digitalizare, ANAF va avea în vedere un plan comprehensiv care să permită recrutarea de personal înalt calificat în domeniul analiticii de date şi consolidarea acestor baze de date într-un cadru comun astfel încât echipa de specialişti să poată fructifica toate datele disponibile.
În acest sens, se urmăreşte formarea unei echipe specializate şi multidisciplinară alcătuită din analişti şi statisticieni, inclusiv experţi ANAF cu cunoştinţe de specialitate privind reglementările fiscale şi frauda.
Personalul înalt calificat în domeniul analiticii de date este necesar să fie antrenat în analiza avansată a datelor, algoritmi de învăţare automată şi tehnici de potrivire inteligentă. Formarea acestei echipe constituie un obiectiv interimar, dar totodată un jalon esenţial pentru atingerea obiectivelor finale.
Reducerea graduală a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi
Statul urmează să decină și în legătură cu reducerea graduală a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, o decizie în acest sens urmând să fie luată până cel târziu în primul trimestru al anului viitor.
„ Din comentariile (CE, n.r.) primite prin scrisoarea de răspuns la CP3 – PNRR reiese că îndeplinirea jalonului 206 – Reforma taxării microîntreprinderilor este considerată îndeplinită dacă sunt implementate recomandările Băncii Mondiale de aliniere a pragului de eligibilitate al regimului de taxare pentru microîntreprinderi cu cel al TVA care în prezent este 88.500 Euro. O decizie în acest sens va trebui luată în Coaliţia de Guvernare şi în Guvernul României până cel târziu în Q1 2025”, se menționează în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031.
Autorii documentului susțin că scopul reformei impozitării microîntreprinderilor potrivit jalonului 206 din PNRR este de a implementa măsurile necesare pentru a evita divizarea artificială a bazei de impozitare, revizuirea cotei de impunere, eliminarea deducerilor, dar şi de a reduce gradual pragul de impozitare al taxării microîntreprinderilor în perioada 2025-2027.
Măsurile menţionate anterior au fost îndeplinite de către Guvernul României cu excepţia reducerii graduale a pragului de impozitare al taxării microîntreprinderilor, unde CE a transmis o suspendare parţială aferentă Cererii de plată nr. 3.
„Această reformă va avea drept rezultat un regim de taxare specific microîntreprinderilor, fără facilităţi fiscale specifice datorită sistemului fiscal avantajos de impunere a acestora şi fără mecanisme de optimizare fiscală care să susţină micii antreprenorii pentru a desfăşura activităţi de business de mici dimensiuni într-un mediu competiţional corect şi competitiv, care să asigure predictibilitate pentru acest tip de antreprenoriat”, se mai arată în document.
În plus, se are în vedere un mecanism de stimulare a investiţiilor pentru micii antreprenori prin intermediul creditului fiscal sau după caz prin alocări de granturi cu această destinaţie pentru a implementa acele categorii de investiţii care facilitează tranziţia verde şi digitală şi astfel asigură sustenabilitatea business-urilor de mici dimensiuni.
În prezent, pragul pentru microîntreprinderi este stabilit la 500.000 de euro.
Autor: Victoria Preda
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
