Sistemul sanitar se confruntă cu o criză financiară cauzată de faptul că alocările bugetare se fac fragmentar. Executivul a cam ajuns la fundul sacului și nu prea mai știe de unde să ia bani pentru a acoperi cheltuielile unui sector vital pentru România, așa cum este Sănătatea. Riscul unui blocaj este major, în contextul în care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a solicitat 4,2 miliarde de lei pentru spitale şi asistență medicală și a primit doar 1,7 miliarde din Fondul de rezervă al Guvernului.
Banii vor ajunge, cel mai probabil, pentru luna noiembrie, urmând să acopere salariile personalului din domeniul sănătăţii. Sumele rămase ar trebui distribuite într-un procent egal către toate domeniile de asistenţă medicală pe care CNAS le plăteşte.
Mai mult ca sigur, în ultimele două luni din an, serviciile medicale decontate de CNAS vor funcționa la limita de jos, iar pacienții asigurați se vor vedea puși în situația de a nu-și putea face la timp anumite investigații medicale din cauza faptului că lipsesc fondurile.
„La şedinţa de Guvern de săptămâna trecută au fost alocate 1,7 miliarde de lei din Fondul de rezervă pentru bugetul Casei Naţionale. Solicitarea noastră a fost de 4,2 miliarde, iar, în conformitate şi cu ce a declarat la finalul şedinţei purtătorul de cuvânt al Executivului, în absenţa unei rectificări, aceasta este soluţia prin care se alocă fonduri pentru toţi ordonatorii de credit, motiv pentru care aceasta a fost suma alocată în acest moment. Vom avea în continuare toate aceste demersuri pe care le facem deja de multe săptămâni pentru a ne asigura că banii necesari vor ajunge şi la CNAS şi ulterior la furnizori”, a declarat preşedintele CNAS, Andrei Baciu.
El a menționat faptul că din banii acestia se vor asigura, în primul rând, salariile angajaților din domeniul sănătăţii, iar restul va merge către domeniile de asistenţă medicală pe care CNAS le plăteşte.
Andrei Baciu nu știe dacă CNAS va primi mai mulți bani. Ceea ce poate spune este că, în momentul de faţă, acesta este mecanismul existent pentru asigurarea fondurilor.
„Vom continua să avem aceste discuţii şi analize pe care le avem, de altfel, de săptămâni de zile, de luni de zile în dorinţa de a preîntâmpina dificultăţile pe care le întâlnim acum şi de a traversa cât mai bine această situaţie destul de dificilă. Practic, alocarea şi distribuirea în ţară a unui astfel de buget de obicei se face într-o lună de zile. Atunci când se alocă acelaşi buget pentru o lună de zile în mai multe reprize, practic trebuie repetată acea muncă de mai multe ori. Toţi angajaţii de la CNAS au lucrat şi vineri şi sâmbătă până la miezul nopţii tocmai pentru a putea face banii să plece cât mai repede”, a completat oficialul CNAS.
Referitor la diferenţa de bani care rămâne neacoperită, având în vederea că CNAS a primit doar 1,7 miliarde de lei, Andrei Baciu a precizat: „În absenţa unui mecanism de rectificare bugetară, alocările se fac, cel puţin în cazul nostru, (…) lunar. Practic, aceştia sunt banii pentru luna noiembrie, urmând ca discuţia pentru luna decembrie să o avem. Avem deja, evident, o analiză foarte clară transmisă în multiple rânduri pentru luna decembrie, însă alocările pentru luna decembrie vor urma în perioada următoare. Pentru noiembrie, aceasta este situaţia”.
Criza deja se simte în spitale
Criza financiară deja se simte în unitățile medicale din țară. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad a anunțat că riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele două-trei săptămâni, iar pacienţii să nu mai beneficieze de medicaţie şi servicii. Totul din cauza faptului că instituția sanitară are de recuperat aproximativ 17,5 milioane de lei de la CNAS. Facturile neachitate de CNAS sunt pentru serviciile medicale din lunile septembrie şi octombrie, pentru programele naţionale de sănătate sau pentru concediile medicale ale angajaţilor, acestea din urmă având restanţe din primăvară.„Nedecontarea la zi a contravalorii serviciilor medicale se ridică la 17,5 milioane de lei. La ora actuală în contul spitalului mai avem 50.000 de lei, bani pe care îi păstrăm pentru situaţii de urgenţă. În condiţiile în care nu vom încasa banii de la CAS, ne aşteptăm, în următoarele săptămâni, să intrăm în incapacitate de plată, ceea ce ar putea conduce la stoparea livrărilor, de către furnizori, a unor produse şi servicii”, a declarat managerul SCJU, Florina Ionescu.Din cauza acestor întârzieri, spitalul a ajuns să aibă datorii ce ajung la 32 de milioane de lei, majoritatea către furnizori.SCJU Arad este cea mai mare unitate medicală din judeţ, cu aproximativ 2500 de angajaţi din schema de 3.170 de posturi. În 2022, a avut peste 36.000 de spitalizări continue, peste 19.000 de spitalizări de o zi, 64.000 de pacienţi investigaţi în UPU, 127.000 de consultaţii în Ambulatoriu şi 1.700.000 de investigaţii paraclinice.
Autor: Sofia Filip
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
