România se pregătește să treacă la ora de vară, iar medicii atrag atenția că schimbarea ne afectează organismul, deoarece modifică ritmul circadian, adică ceasul biologic intern. Adaptarea la noile ore poate dura de la câteva zile la una- două sau chiar trei săptămâni. Iar în acest interval ne putem confrunta cu deficit de atenție, scăderea puterii de concentrare, afectarea capacității de adaptare la stres, tulburări de dispoziție și oboseală.
„Trecerea la ora de vară sau cel puțin impunerea acesteia și schimbarea ei de două ori pe an, odată în martie, odată în octombrie, a apărut din necesitatea de a crește productivitatea, dar și de a face economie la mijloacele de iluminat. Trecerea la ora de vară a fost introdusă pentru a profita cât mai mult de lumina solară. Pentru organism, însă, consecințele nu sunt dintre cele mai bune, pentru că nu toți funcționăm la fel și efectele nu sunt identice la toată lumea.
Genetic, unii suntem obișnuiți să ne trezim devreme, suntem mai „ciocârlii”, iar impactul trecerii la ora de vară și al dormitului cu 60 de minute mai puțin va fi mai mic comparativ cu cei care sunt „bufnițe” și se culcă mai târziu.
Impactul este la fel de mare și asupra copiilor și adolescenților, care sunt la școală și liceu. Genetic, aceștia au tendința de a dormi mai mult dimineața. Dacă urmărim presa, vedem că în Franța există o inițiativă legislativă prin care se propune ca școlile și liceele să înceapă de la ora 9.00, tocmai pentru a respecta ritmul copiilor.
În momentul în care îi obligăm să se trezească cu o oră mai devreme, impactul nu va fi unul favorabil. Cel puțin în prima săptămână, apar efectele privării de somn: suntem mai irascibili, mai nervoși, mai somnoroși, mai lipsiți de concentrare. Crește încărcarea și stresul cardiac și există un risc mai crescut, în prima săptămână, de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Unele studii arată că poate scădea inclusiv fertilitatea.
Impactul acestei treceri la ora de vară este mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai mult. Aceea este o schimbare mai ușor de acceptat.”. explică dr. Goidescu Oana, medic primar chirurg – chirurgie generală, doctor în științe medicale, cu competențe în somnologie, Spitalul Județean de Urgență Buzău.
CITEȘTE ȘI: Știați că…există oameni „ciocârlie” și oameni „bufniță”
Cum ne putem adapta mai ușor acestei schimbări?
Trecerea la ora de vară are impact și asupra apetitului, Adina Rusu, președintele Colegiului Dieteticienilor din Iași, subliniind faptul că modificările apetitului sau ale comportamentului alimentar se simt mult mai puternic în perioada postului, dacă alimentația nu este echilibrată. Oamenii se pot confrunta cu situații de creștere a senzației de foame și de „poftă” de alimente bogate în zahar și grăsimi. De asemenea, oboseala poate duce la pierderea controlului meselor.
Dr. Oana Goidescu menționează că intervalul de timp în care organismal se poate adapta noilor condiții depinde de la o persoană la alta.
„În general, adaptarea durează între o săptămână și trei săptămâni. Aici ajungem și la câteva măsuri care pot minimiza impactul acestei treceri. Un fel de „antrenament” ar fi util: cu zece zile – două săptămâni înainte de schimbare, să ne trezim cu 5–10 minute mai devreme în fiecare zi. Astfel, nu resimțim brusc diferența de 60 de minute.
De asemenea, sunt importante măsurile de igienă a somnului:
- evitarea consumului de cafea, stimulente și energizante după ora 12,
- evitarea somnului de după-amiază,
- evitarea meselor consistente seara,
- expunerea dimineața la lumina solară, pentru a inhiba secreția de melatonină și a reduce somnolența”, recomandă specialistul.
Schimbare reglementată printr-o directivă europeană
Din anul 2001, schimbarea orei prin trecerea la ora de vară şi invers este reglementată printr-o directivă europeană. Dar introducerea orei de vară datează, de fapt, din secolul XX, având drept obiectiv economisirea energiei. Cu toate acestea, eficienţa sa a fost contestată.
Deputaţii europeni au cerut o evaluare a regimului actual al orei şi, dacă este necesar, o revizuire a regulilor, într-o rezoluţie adoptată la 8 februarie 2018 în Parlamentul European, cu 384 de voturi pentru, 153 împotrivă şi 12 abţineri.
Mai multe iniţiative cetăţeneşti au arătat o anumită îngrijorare faţă de modificarea bianuală a orei, care marchează începutul şi sfârşitul perioadei de vară. Numeroase studii nu au reuşit să tragă o concluzie clară, însă indică anumite efecte negative asupra sănătăţii umane.
În cadrul unei consultări online, care s-a desfăşurat în perioada 4 iulie-16 august 2018, au fost primite 4,6 milioane de răspunsuri din toate statele membre ale Uniunii Europene, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul unei consultări publice a Comisiei Europene. Consultarea publică derulată a arătat că 84% dintre respondenţi s-au pronunțat în favoarea renunţării la schimbarea orei de două ori pe an.
Pandemia a dat peste cap acest plan. Anul trecut s-a revenit asupra subiectului, Comisia Europeană a comandat o nouă analiză, pentru a-şi susţine eforturile de abolire a schimbării orei.
Germanii au fost primii care au introdus ora de vară
Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.
Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie). Au urmat britanicii ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania, potrivit Observatorului astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Au urmat ani în care introducerea orei de vară a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioadă mai îndelungată a fost aplicată în SUA, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 – 30 septembrie 1945.
Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, iar perioada nu este aceeaşi în toate ţările care recurg la ora de vară.
Ora de vară a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1940, a funcţionat în fiecare an, nemaifiind folosită între 1941 şi 1979. A fost reintrodusă în anul 1979.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei/ SJU Buzău
CITEȘTE ȘI: Știați că…există o oră optimă de culcare
